luni, aprilie 15, 2024
spot_img

Modernizarea căii ferate Buzău-Făurei, motiv de gâlceavă între USR și PSD

Modernizarea căii ferate Buzău-Făurei a devenit motiv de gâlceavă între USR, care a deținut până de curând portofoliul Transporturilor, prin Cătălin Drulă, și PSD, care îl are acum, prin Sorin Grindeanu.

Oficialii USR PLUS au anunțat recent că vor monitoriza în detaliu cum sunt cheltuiți cei aproape 30 miliarde de euro care revin României prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Pe cale de consecință, partidul a pus la punct un site intitulat MonitorPNRR.eu, unde sunt analizate liniile de finanțare și stadiul de implementare.

La capitolul ”Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune” de pe site-ul menționat sunt criticate unele măsuri luate de actualul Guvern PSD-PNL-UDMR.

Modernizarea căii ferate Buzău-Făurei: 12 milioane pe un fir, 200 de milioane pe celălalt

Planul negociat de România la acest capitol aprobat de Uniunea Europeană a fost drastic modificat din mers de coaliția guvernamentală, care a aprobat un program de acțiune în decembrie 2021, în contradicție cu schema negociată inițial, susțin administratorii site-ului. Ei dau exemplu tronsonul de cale ferate Buzău-Făurei.

„Segmentul Buzău-Făurei (sector cheie pentru traseele București-Galați și Dobrogea-Moldova) a fost refăcut cu 12 milioane de euro (din bugetul național). A durat puțin (licitație lansată în martie 2021, lucrare finalizată în decembrie 2021) și a scăzut timpul de deplasare cu o oră între Buzău și Făurei (viteza de la 30 km/h la 120 km/h). Este important ca banii din PNRR pentru lucrări de întreținere să fie folosiți și să ridicăm rapid viteza de deplasare pe 2426 km de cale ferată. În Programul de acțiune adoptat de guvern în decembrie 2021 și care ar trebui să închidă jalonul se întâmplă însă o schimbare de perspectivă. Deși se spune la început că trebuie investit în întreținere, când vine vorba despre lucrări efective se vorbește doar despre modernizări. Practic, programul de acțiune contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică și ce am negociat pentru PNRR. Și de fapt, revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național). Lucrurile sunt dubioase dacă intrăm în detalii. De pildă, linia Făurei-Buzău care a fost reînnoită pe un sens în 2021 cu 12 milioane de euro ar trebui făcută și pe celălalt sens. Altfel trenurile vor folosi un singur sens, reducând masiv capacitatea reală de transport. Planul listează lucrarea pentru celălalt sens la costuri de 200 milioane de euro. E de neînțeles de ce a costat un sens 12 milioane în 2021 și celălalt 200 de milioane în 2022 – singura explicație ține de schimbarea Guvernului care a dus la schimbare de perspectivă și în CFR. Cineva ori vrea să fure niște bani, ori face niște calcule eronate astfel încât lucrările de întreținere să iasă prost la indicatorii de eficiență versus resurse investite”, se arată în analiza USR PLUS.

Reacția Ministerului Transporturilor

Reacția Ministerului Transporturilor a venit după câteva ore, prin intermediul unui comunicat semnat de purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu, pe care îl redăm în cele ce urmează:

1.Modernizarea nu este similară cu lucrările de întreținere.
Ceea ce susține fostul ministru al Transporturilor și Infastructurii că a făcut cu 12 milioane de euro pe tronsonul Buzău – Făurei reprezintă lucrări de întreținere (înlocuire la rând, în termeni tehnici), pentru un singur fir de circulație. Adică a schimbat șine, traverse, buloane și a înlocuit piatra din terasament. Aceste lucrări au rolul de a aduce respectivul tronson feroviar la parametrii constructivi inițiali. Adică la posibilitatea ca trenurile să circule cu o viteză maximă de 120 km/h.
2. Modernizarea reprezintă o schimbare a structurii în sine și permite deplasarea trenurilor cu viteze maxime de 160 km/h. Lucrările de modernizare prevăd:
-Introducerea ERTMS pe tronsonul modernizat.
ERTMS/ETCS este un sistem european unic de semnalizare și control al vitezei care asigură interoperabilitatea sistemelor feroviare naționale, reducând costurile de achiziție și întreținere a sistemelor de semnalizare, precum și creșterea vitezei trenurilor, a capacității infrastructurii. și nivelul de siguranță în transportul feroviar. Este condiție la modernizarea pe fonduri europene.
-asigurarea unor lungimi pentru linii în stații de minim 740 m si sarcina pe osie de minim 22.5 t.
-construcția de peroane noi, înalte și pasaje de acces la acestea
-schimbarea stâlpilor, a catenarei și a sistemului de enerogalimentare
-semnalizare nouă
– înlocuirea substratului căii ferate, adică a fundației
3. Modernizarea este prevăzută în Programul investițional iar sumele necesare sunt asigurate din fonduri europene.
Tronsoanele Buzău – Făurei și Făurei – Fetești sunt planificate pentru modernizare sau reînnoire în funcție de ce se stabilește prin Studiile de Fezabilitate.

4. Suma necesară pentru întreținerea căilor ferate este de aproximativ 1,20 mld. euro (6 mld. lei).
Alocările prevăzute prin PNRR ( bani europeni) pentru activități de întreținere (reînnoire) sunt în valoare de aproximativ 1.16 mld. EUR, (aproximativ 5.8 mld. RON). Adică:
-Lucrări de tip Quick Wins – 452 mil. EUR
-Reînnoire – 276 mil. EUR
-Centralizări – 213 mil. EUR
-Electrificări – 236 mil. EUR
Din fonduri naționale s-a alocat suma de 74,8 mil. euro (374 mil. RON), care este necesară doar pentru acele secții de cale ferată pentru care nu sunt prevăzute lucrări nici din PNRR și nici din POT. Ca atare sumele alocate din buget sunt destinate doar acelor lucrări care nu sunt acoperite prin bani europeni.

IN THE SPOTLIGHT

ARIC susține de 25 de ani rolul inginerilor consultanți

  Asociație profesională nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC), grupează companii și specialiști din domeniul proiectării și consultanței inginerești. Înființată în anul...

Ultimele Articole