spot_img
joi, ianuarie 20, 2022
spot_img

Misiune imposibilă: Electrificarea liniei Gara de Nord – Otopeni. Care e soluția?

Deși nici nu a fost dată în folosință, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a spus miercuri că linia Gara de Nord – Otopeni trebuie modernizată, inclusiv electrificată. Aceasta este însă dificil de realizat, dacă nu chiar imposibil, date fiind gabaritele căilor de comunicație rutier și feroviar.

Primul tren cu hidrogen
Trenurile cu hidrogen nepoluante pot fi soluție pentru Aeroportul Otopeni

doru.cireasa@clubferoviar.ro

„Va trebui să ne gândim în continuare la modernizarea liniei. Ce ar însemna să electrificăm această linie?” s-a intrebat miercuri retoric Bode, invitat la Hotnews.ro. „Noi am pornit de la ideea de a dezvolta infrastructura feroviară în zona București. Sunt 2 obiective: dublarea liniei și acel racord de 3 km. Odată cu finalizarea acestora, vorbim de parcurgerea acestui traseu în 15-17 minute. Odată cu noul mers al trenurilor, CFR infrastructură va stabili cu potențiali operatori intervalul de timp în care aceste trenuri pot circula. Va câștiga cel care va avea cea mai bună ofertă. Eu mi-aș dori ca cei mai mulțumiți să fie călătorii. Frecvența de un tren pe oră mi se pare foarte mare. E destul de mare intervalul de timp”, a mai zis el.

Realizarea unei electrificări a liniei va fi în cel mai bun caz dificilă, dacă nu imposibilă. Aceasta deoarece gabaritul de trecere la unele pasaje nu va permite electrificarea. Înălțimile peste calea ferată sau gabaritele sub drumul național sunt atât de mici încât lucrările vor fi imposibile fără reconstrucția podurilor în cauză sau micșorarea periculoasă, obligatorie prin normative, a înălțimii liniei de contact. Pe linia de centură, Mogoșoaia-Chiajna, este realizată deja electrificarea și nu sunt probleme de gabarit. O situație imposibilă se află însă în zona pasajului de la Halta BCT, declară surse din domeniu pentru Club Feroviar.

De altfel, acest lucru se poate observa și din fotografiile alăturate.

Ce spun standardele rutiere și feroviare

Din punct de vedere al standardului rutier acestea prevăd ca gabaritele trebuie să fie de 5 metri peste/sub un drum național la intersectia cu o alta cale de comunicație și de 5,5 metri in cazul autostrăzilor. Surse din cadrul CNAIR ne-au declarat că sub centura București această distanță este de 5,5 metri. Este însă posibil ca distanța să fie mai mică la intersecția cu DN7 .

Norma tehnică feroviară „Infrastructură feroviară – Instalații fixe – Tracțiune electrică. Prevederi de protecție împotriva șocului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz și 2 x 25 kV, 50 Hz” NTF nr. 75-003:2009 din 25.03.2009” prevede înălțimea minimă de amplasare a firului de contact al liniei electrice aeriene față de nivelul superior al șinelor este de 5,15 m (4,99 m pentru linia de contact amplasată pe lucrări de artă vechi) și trebuie să fie asigurată la temperatura de +47 °C și la -5 °C, cu depunerea maximă de chiciură, caracteristică zonei climatice respective; dacă nu există construcții sau instalații la distanță mai mică de 400 m, înălțimea normală a firului de contact va fi de 5,75 m.

Înălțimea maximă de amplasare a firului de contact față de nivelul superior al șinelor este de 6,5 m și trebuie să fie asigurată la temperatura mediului ambiant de -40°C.

Care este soluția?

Alternativa la această situație ar fi utilizarea unor trenuri cu hidrogen, nepoluante, acestea începând să fie folosite pe scară largă în Germania, Austria, Olanda. Anul trecut ministerele Mediului și cel al Transporturilor discutau posibilitatea utilizării de fonduri europene de mediu pentru achiziția a cinci rame cu hidrogen care să deservească noua ruta feroviară Gara de Nord  – Aeroportul Otopeni.

Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor consultate de  Club Feroviar, la acest moment există discuții între oficialii Ministerului Transporturilor și cei ai Mediului privind posibilitatea utilizării de fonduri europene de mediu la achiziția ramelor, luând în calcul faptul că acestea nu sunt poluante.

Pentru început ar fi fost vorba de cinci rame, însă ulterior ar putea fi achiziționate și altele pentru secțiunile de cale ferată neelectrificate sau care, din diferite motive, nu pot fi electrificate.

Proiectul vine în contextul în care în UE se acordă o atenție sporită mijloacelor nepoluante de transport și combustibililor alternativi.

Un comunicat al Comisiei Europene din toamna anului trecut arăta că sunt propuse investiții de 695,1 milioane de euro în 49 de proiecte-cheie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport durabile și inovatoare în Europa în toate modurile de transport. Proiectele ce presupun folosirea combustibililor alternativi beneficiază chiar de condiții mai bune de finanțare decât cele clasice, prin programul Connecting Europe Facility (CEF).

Trenurile cu hidrogen sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o combinație de hidrogen și oxigen, procesul de „ardere” având aburul drept singură emisie. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului, iar energia de frânare este recuperată.

Trenurile Coradia iLint (fabricație Alstom Franța) pot circula aproximativ 1.700 de kilometri cu un singur rezervor de hidrogen, similar cu gama de trenuri diesel.

Proiecte de introducere a trenurilor cu hidrogen există în Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Norvegia, Italia și Canada. În Franța, guvernul acestei țări a declarat deja că vrea ca primul tren de hidrogen să fie introdus în circulație în 2022.

Linia de metrou spre Otopeni gata în 2025

După ce 30 de ani România nu a avut nicio legătură feroviară între Capitala sa și principalul aeroport al țării, a venit momentul să aibă chiar două astfel de legături. Invitat la Hotnews.ro ministrul a spus că el crede că până în 2025 românii vor avea o legătură funcțională de metrou între București și Aeroportul Otopeni (Magistrala M6 1 Mai – Tokyo – Otopeni).

„Cel mai probabil M6 până în 2025. Analizele noastre arată că vom avea o legătură până la aeroport”, a spus Bode întrebat care crede că va fi următorul sector deschis de metrou. El a menționat ca finanțarea va fi in sumă de 320 milioane euro de la bugetul de stat și împrumuturi JICA – Japonia și restul fonduri nerambursabile europene”.

Ministrul a mai adăugat că licitația pentru rame de metrou destinate M5 s-a incheiat și că urmează semnarea contractului. Menționăm că licitația are drept câștigător firma franceză Alstom pentru o cantitate de 13 rame de metrou.

Ultimele Articole