Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, ia în calcul o unificare a companiilor feroviare de stat, după modelul unor țări apropiate.
Reunificarea companiilor ar aduce o multitudine de beneficii, a spus ministrul invitat la o emisiune dedicată sectorului feroviar.
Costurile de funcționare ar fi reduse cu 25%, fondurile europene ar fi atrase mult mai ușor și ar dispărea acele fluxuri de bani inutile între companii, a spus Șerban.
El a mărturisit că aceasta este o idee care îl domină de când a venit la cârma ministerului. Șerban a trimis un consilier în Austria pentru a studia problema. Un astfel de mod de funcționare a căilor ferate se întâlnește în Ungaria, Austria, mai recent Polonia.
Piedici în calea unificării
Punerea în aplicare a unificării nu e ușoară. Comisia Europeană acceptă fie o separare totală a companiilor, cum are loc în prezent în România, fie integrarea lor într-un grup în interiorul căruia nu există conexiuni, companiile membre funcționând independent financiar, managerial etc.
Pe 1 octombrie 1998, atunci când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu, Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR) s-a desființat prin divizare și au fost înființate:
- Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul național de călători;
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul național de marfă;
- Societatea Națională de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF” SA, care trebuia să administreze excedentul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;
- Societatea Feroviară de Turism ,,SFT – CFR” SA a preluat o parte din activele ,,SAAF” și trebuia să efectuează servicii turistice, administrând trenurile de epocă (acum în faliment);
- Societatea de Management Feroviar ,,SMF” (desființată);
- Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul de reglementare feroviară al României.
În urma reorganizării SNCFR de pe 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară publică al tuturor operatorilor feroviari licențiați, fapt ce a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat.
Reorganizările repetate prin care a trecut CFR-ul au devenit un eşec lamentabil, chiar şi reorganizarea din 1998 făcută sub presiunea Băncii Mondiale a creat mai multe companii separate, fără o coordonare eficientă şi fără o viziune integrată asupra dezvoltării infrastructurii feroviare, afirma anul trecut deputata independentă Raisa Enachi. Prin urmare, acest haos administrativ a dus la o fragmentare a responsabilităţilor şi la o gestionare ineficientă a resurselor, considera ea.