ANALIZĂ Ce au făcut în aproape 30 de ani miniștrii Transporturilor pentru calea ferată. Cine a dat și cine a luat

Nu mai puțin de 30 de politicieni s-au perindat în 29 de ani prin cabinetul de ministru de la etajul 1 al Palatului CFR. Club Feroviar va prezintă ce au făcut miniștrii Transporturilor pentru calea ferată și pentru sistemul feroviar în general (aici fiind inclus și metroul bucureștean) în aceste trei decenii de capitalism.

Adrian Bărbulescu

miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

Au fost fix 30 de mandate de ministru, dar au fost cazuri în care unii politicieni au avut două mandate. Făcând o medie, ne dăm seama că foarte puțini politicieni au apucat să conducă Ministerul Transporturilor mai mult de un an. Mandatele de patru ani de zile au devenit o raritate – ultimul a fost al lui Miron Mitrea, iar în atari condiții nu trebuie să ne mai mirăm că în sistemul feroviar românesc lucrurile se degradează de la o oră la alta.

Ce au făcut miniștrii Transporturilor pentru calea ferată în anii 90

În anii 90, majoritatea miniștrilor Transporturilor au fost ceferiști, excepție făcând doar Traian Băsescu, comandant de navă. În acea perioadă, partidele își trimiteau la ministere profesioniști în domeniul respectiv, obicei bun care între timp a fost uitat. Dar să vedem lista miniștrilor și ce au făcut ei pentru domeniul feroviar.

Corneliu Burada (03.01 – 28.06.1990)

Un mandat scurt, în care nu prea a avut cu ce să se laude. Principala ”ispravă” a fost Mineriada din 13-15 iunie 1990, când Gheorghe Dobre, pe atunci șef al Regionalei Craiova, a dat cale liberă pentru plecarea trenurilor cu ortaci către București.

Doru Pană (28.06.1990 – 30.06.1991)

În mandatul lui, prin HG 235 din 29.03.1991, se înființează Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR). Tot în aceeași perioadă, sistemul feroviar este zguduit de ”Afacerea Solaris”, prin care mii de spații comerciale din gări au ajuns pe mâinile unor ”băieți deștepți”.

Traian Băsescu (30.06.1991-19.11.1992)

Un prim mandat fără mai nimic notabil, poate doar Mineriada din septembrie 1991, când același Gheorghe Dobre a dat drumul trenurilor cu mineri.

Paul Teodoru (19.11.1992 – 06.03.1994)

În mandatul său se decide scoaterea din SNCFR a întreprinderilor de reparații material rulant. Angajații acestora protestează violent în fața Palatului CFR, aruncă cu pietre și alte obiecte iar unii dintre ei reușesc chiar să pătrundă în clădire. După acele proteste s-a montat gardul din fața ministerului, care există și acum.

Aurel Novac (06.03.1994 – 30.11.1996)

În perioada ministeriatului său au fost introduse primele trenuri Intercity, pe rutele București – Bacău – Iași, Cluj Napoca – Satu Mare și Iași – Timișoara). Tot în mandatul lui au fost sistate lucrările la Magistrala 4 de metrou.

Traian Băsescu (12.121996 – 12.02.1998)

Deoarece a fost, practic, un singur mandat, cu o întrerupere de două luni, vom centraliza mai jos tot ce a făcut Traian Băsescu la Ministerul Transporturilor între 1996 și 2000.

Anton Ionescu (12.02-16.04.1998)

Penelist, de profesie inginer constructor, a ajuns ministru în perioada crizei guvernamentale în care PD a ieșit din Executiv și care în final s-a soldat cu debarcarea primului ministru Victor Ciorbea și înlocuirea lui cu Radu Vasile. La prima întâlnire cu ziariștii acreditați la minister, ne-a rugat să avem indulgență față de el, că nu se pricepe la Transporturi.

Traian Băsescu (16.04.1998 – 26.06.2000)

Pe 1 octombrie 1998, SNCFR, înglodată în datorii, se divizează și apar următoarele entități:

– Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;

– Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul național de călători;

– Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul național de marfă;

– Societatea Naționala de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF” SA, administrează excesul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;

– Societatea Feroviară de Turism ,,SFT – CFR” SA, a preluat o parte din activele ,,SAAF” și efectuează servicii turistice

– Societatea de Management Feroviar ,,SMF” (desființată)

-Autoritatea Feroviară Română (AFER) este organismul de reglementare feroviară al României

Acesta este momentul în care se produce liberalizarea transportului feroviar de marfă și călători. Apare prima societate de transport feroviar de marfă – Compania de Transport Feroviar. Pe relația București – Constanța începe să circule ”primul tren privat” (de fapt o asociere de companii în care statul era acționar majoritar sau minoritar) – Intercity Expres Marea Neagră.

În ceea ce privește metroul, în urma unei greve a sindicaliștilor, Metrorex este trasformată din regie autonomă în societate comercială pe acțiuni, iar pe 1 martie 2000 se inaugurează patru stații de metrou de pa Magistrala 4 – Gara de Nord 2, Basarab 2, Grivița și 1 Mai.

Tot în mandatul lui Traian Băsescu se semnează cu partea bulgară pentru construcția podului Calafat – Vidin.

Anii 2000 încep cu Necolaiciuc și se termină cu Henri Coandă Expres

S-au dus primii zece ani. Urmează un alt deceniu, în care vom vedea ce au făcut miniștrii Transporturilor pentru calea ferată.

Anca Boagiu (21.06 – 28.12.2000)

Un mandat scurt, dar în cursul căruia Mihai Necolaiciuc este adus de la Regionala Iași la conducerea CFR SA.

Miron Mitrea (28.12.2000 – 29.12.2004)

Necolaiciuc comite o serie de infracțiuni la CFR SA, care au scos milioane de euro din conturile companiei de infrastructură, fapte pentru care va fi ulterior condamnat la închisoare în mai multe rânduri.

miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

Dar în mandatul lui Miron Mitrea avem și multe bile albe. Începe modernizarea la standarde europene a tronsonului de cale ferată București – Câmpina, care se finalizează în 2003. Un termen record, de numai doi ani, care acum ar părea incredibil. Se semnează și contractul pentru modernizarea Magistralei 800 București – Constanța, iar pe de altă parte sunt reluate lucrările la tronsonul Vâlcele – Râmnicu Vâlcea. Și să nu uităm nici achiziția de automotoare Desiro de la Siemens, cunoscute sub denumirea de ”Săgeata Albastră”, care și acum sunt insula de profituri în oceanul de pierderi al CFR Călători.

Gheorghe Dobre (29.12.2004 – 13.06.2006)

Deși este de formație ceferist, în mandatul lui nu pot fi identificate prea multe lucruri bune pentru calea ferată, ba dimpotrivă. Parte bună este că în 2005 ia naștere prima firmă privată de transport feroviar de călători, Regio Trans (acum Regio Călători), care închiriază de la CFR SA linia Brașov – Zărnești, apoi și altele. Părțile rele…

În 2005, CFR Călători primește cea mai mică valoare a subvenției din perioada recentă. Apoi, tot în mandatul lui CFR Călători, condusă atunci de Alexandru Noapteș, se ”pricopsește” cu 34 de automotoare electrice cumpărate la mâna a doua din Franța. Ulterior, iese la iveală faptul că ele au fost supraevaluate și, în plus, conțin azbest, substanță interzisă în Uniunea Europeană. Pentru ca dezastrul să fie total, în 2005 se prăbușește podul de la Grădiștea, de pe secția București – Giurgiu, care nu este reparat nici în momentul de față, după 14 ani.

Radu Berceanu (13.06.2006 – 07.04.2007)

Un prim mandat fără prea multe lucruri de consemnat, care se termină cu ieșirea PD de la guvernare.

Ludovic Orban (07.04.2007 – 29.12.2008)

În mandatul lui, guvernele României și Ungariei semnează memorandumul pentru construirea unei lini ferate de mare viteză. Tot acum se pune pentru prima oară pe tapet necesitatea introducerii de trenuri de călători pe centura feroviară a Capitalei, iar CFR Călători este dotată cu mai multe vagoane noi. În 2007, prima companie privată de călători începe să opereze pe o linie interoperabilă – Regio Trans (redenumită ulterior Regio Călători) pe București – Brașov.

În ceea ce privește metroul, în noiembrie 2008 se inaugurează partea estică a Magistralei 4 (acum parte din Magistrala 3) Nicolae Grigorescu – 1 Decembrie – Policolor (redenumită Nicolae Teclu) – Linia de Centură (acum Anghel Saligny).

miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

În același mandat al lui Ludovic Orban, Societatea Feroviară de Turism pierde Hotelul Astoria de lângă Gara de Nord, printr-un suspect concurs de împrejurări. La conducerea SFT se afla atunci Luminița Gliga, nepoata lui Teodor Atanasiu, la acea vreme mare fruntaș liberal.

Radu Berceanu (29.12.2008 – 03.09.2010)

Cea mai importantă realizare a acestui al doilea mandat este introducerea trenurilor Henri Coandă Expres între Gara de Nord și PO Aeroport. De asemenea, se semnează contractul pentru construcția primilor 3,6 km de cale ferată nouă după 1990, între Golenți și Podul Calafat – Vidin.

De menționat că în această perioadă se fac ”plăți informale” către oficiali ai statului român în legătură cu modernizarea Magistralei 800 București – Constanța. Oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit de la compania austriacă Swietelsky aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie. Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la CFR SA, conform DNA. Josef Hornegger, reprezentantul companiei austriece acuzate că i-a dat mită fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădeascu pentru a primi contractele de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El și-a recunoscut faptele și a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției.

Ce au făcut miniștrii Transporturilor pentru calea ferată în epoca ”modernă”

Anii de după 2010 sunt caracterizați de atragerea de fonduri europene pentru calea ferată, dar și de mari scandaluri.

Anca Boagiu (03.09.2010 – 09.02.2012)

În mandatul ei, beneficiază de demersurile făcute anterior de Radu Berceanu. Se semnează contractul pentru modernizarea secțiunii de cale ferată Vințu de Jos – Coșlariu (care nici azi nu e gata, în treacăt spus) și cel pentru construcția Magistralei 5 de metrou, Eroilor – Drumul Taberei. Tot la metrou, se inaugurează stațiile Jiului și Parc Bazilescu de pe Magistrala 4. La calea ferată, sunt gata cei 3,6 km dintre Golenți și Podul Calafat – Vidin.

Alexandru Nazare (09.02.2012 – 07.05.2012)

Mandat scurt, care se încheie odată cu căderea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Și Nazare își ia laurii pentru ce au pregătit cei dinaintea lui. Se semnează contractul de modernizare pentru tronsoanele Frontieră – Curtici – Arad, Sighișoara – Ațel și Micăcasa – Coșlariu.

Ovidiu Silaghi (07.05 – 21.12.2012)

În afară de faptul că în mandatul lui s-a semnat contractul pentru Ațel – Micăcasa, alte lucruri pozitive nu sunt de menționat.

În schimb, îl numește, ilegal, pe Aurel Radu, omul de casă al lui Marian Vanghelie, director general al Metrorex, ceea ce iscă un întreg scandal. Tot atunci continuă faptele din ceea ce ulterior se va numi Dosarul Mită la CFR. DNA a anunțat că a dispus măsura controlului judiciar împotriva a trei persoane, printre care și o consilieră a fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în acest dosar.

Este vorba de o anchetă care vizează o mită de două milioane de euro pentru deblocarea plăților către o companie care a efectuat lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța. Printre cei vizați de anchetă se numără Szechely Mihaela Vasilica, fost consilier al ministrului Transporturilor de la acea vreme Ovidiu Silaghi, acuzată că a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcții, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.

Relu Fenechiu (21.12.2012 – 12.07.2013)

Va rămâne în istorie pentru faptul că a tăiat finanțarea pentru Magistrala 5 de metrou, iar lucrările au fost sistate. Mai este de menționat și scandalul de la CFR SA, cu managerul privat Dimitrios Sophocleous, care se finalizează cu demisia acestuia.

În mandatul lui au fost numiți manageri privați la toate companiile feroviare și se scoate la privatizare CFR Marfă. De asemnea, se semnează contractul de modernizare pentru Simeria – Vințu de Jos. Și nu în ultimul rând, tot atunci au fost stopate furturile de componente feroviare de pe Magistrala București – Constanța, eliminându-se întârzierile.

Victor Viorel Ponta (interimar, 12.07 – 26.08.2013)

Nimic notabil.

Ramona Mănescu (26.08.2013 – 05.03.2014)

Se trimite la Bruxelles cererea de finanțare pentru Magistrala 5 de metrou. Ca bilă neagră, anularea privatizării CFR Marfă.

Dan Șova (05.03 – 24.06.2014)

Declanșează un imens scandal, atunci când anunță că vrea să închidă 4.000 km de cale ferată, adică aproximativ 40% din rețeaua feroviară a României. Mai mult, susține că măsura a fost cerută de oficialii de la Bruxelles. La câteva zile, minciuna iese la iveală – Comisia Europeană dezminte.

Ioan Rus (24.06.2014 – 16.07.2015)

În mandatul lui se dezbate și se aprobă Master Planul General de Transport al României și se atribuie contractul pentru cumpărarea de trenuri pe Magistrala 5 de metrou, care va fi ulterior anulat, după ce DNA a descoperit nereguli.

Tot acum, România devine singura țară europeană fără trenuri Intercity. Ele au fost declasificate pentru că nu sze mai putea asigura viteza medie minim acceptată pentru această categorie de trenuri.

Iulian Matache (16.07 – 17.11.2015

Mandat scurt, nimic notabil.

Dan Costescu (17.11.2015 – 07.07.2016)

În mandatul lui se semnează contractul de finanțare de 440 milioane de euro pentru secțiunea Apața – Cața și cele de 680 milioane de euro pentru Brașov – Apața și Cața – Sighișoara. Bugetul de reparații al CFR SA a crescut de la 10 la 90 milioane de lei în 2015 și la 150 milioane în 2016.

Mult mai important este că s-a evitat dezastrul tăierii a 40% din calea ferată, prin refacerea Master Planului de Transport, care a fost validat imediat de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care au aprobat în sfârșit Master Planul în marte 2016, după ani buni de respingeri.

Se repornește proiectul Magistralei 6 de metrou.

Sorin Bușe (07.07.2016 – 04.01.2017)

Reia ideea introducerii de trenuri de călători pe centura feroviară a Capitalei.

Răzvan Cuc (04.01.2017 – 17.10.2017)

Se redeschid circulației secțiile de cale ferată Grădiștea – Giurgiu și Salva – Rodna Veche. Se introduce gratuitatea pentru studenți la transportul feroviar.

miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

La metrou, se finalizează Magistrala 4, prin inaugurarea stațiilor Laminorului și Parc Străulești.

Felix Stroe (17.10.2017 – 29.01.2018)

Mandat scurt, în care se remarcă prin faptul că merge cu trenul și prin atitudinea sa autoritară.

Lucian Șova (29.01.2018 – 03.01.2019)

Un mandat anost. Pe final, după ce era deja demisionar, se ceartă cu sindicaliștii de la Metrorex, conduși de Ion Rădoi, cărpra vrea să le anuleze contractul pentru închirierea spațiilor comerciale în subteran.

Rovana Plumb (interimar, 07.01 – 22.02.2019)

Nimic notabil.

Răzvan Cuc (22.02.2019 – prezent)

S-a scos la licitație primul tronson din Magistrala 6 de metrou, până la Băneasa Shopping City (stația Tokyo). De asemenea, s-a semnat contractul pentru dublarea liniei ferate între Mogoșoaia și Balotești, parte a conexiunii feroviare cu Aeroportul Otopeni.

Club Feroviar nu și-a porpus să dea note politicienilor. Cititorii sunt cei care vor aprecia ce au făcut miniștrii Transporturilor pentru calea ferată în ultimii aproape 30 de ani.