spot_img
luni, decembrie 6, 2021
spot_img

Ministerul Transporturilor falimentează CFR Călători. Taie sute de milioane și dă bani în plus firmelor private

Compensațiile plătite de stat operatorului național de transport feroviar de călători și unui operator dintre cei cinci privați vor fi mai mici în acest an decât anul trecut. CFR Călători pierde aproape 200 de milioane de lei la compensare, iar patru din cei cinci operatori privați vor câștiga zeci de milioane de lei printr-o șmecherie la care Ministerul Transporturilor și Autoritatea pentru Reformă Feroviară închid ochii. Cel mai probabil urmează o scumpire a biletelor la CFR Călători căci sindicaliștii afirmă că săptămânile trecute compania a cerut permisiunea să crească tarifele cu 15%.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

România Feroviară despre șeful CFR Călători
Gigi Gavrilă, șeful instituției care calculează compensațiile, pe vremea când era pe ștatele de plată a unui operator privat

Proiectul de Ordin al ministrului Transporturilor, publicat joi pe situl Ministerului Transporturilor, privind actele adiționale la actualului contract de servicii al operatorilor prevede în cazul CFR Călători o subvenție de 1,015 miliarde lei, cu 180 de milioane de lei mai puțin decât anul trecut (1,195 miliarde de lei).

S-ar putea crede că aceasta reprezintă o restrângere a activității operatorului de stat, însă datele privind serviciile oferite în acest an infirmă ipoteza. Astfel, se estimează că în 2021, compania de stat va înregistra 47,39 milioane tren-km față de 44,45 milioane tren-km, indicator ce apare în ultimul act adițional. Diferențele se întâlnesc și la capitolul călători-km. Dacă actul adițional de anul trecut stabilea un nivel de 3,21 mld călători-km, anul acesta se prevăd 3,68 mld călători-km.

La capitolul cost al prestațiilor, se prevede un nivel de 2,73 miliarde lei pentru acest an față de 2,36 miliarde lei, nivel valabil pe 2020.

Compania va înregistra 47,39 milioane tren-km și 3,68 miliarde călători-km, față de nivelul din 2020 de 44,45 milioane tren-kilometru și 3,21 miliarde călători-km.

Valoarea compensației indicatorului tren-km va fi de 13.912 lei pe mia tren-km față de 17.347 lei pe mia tren-km în ultimul act adițional din 2020. Similar, compensațiile indicatorului călător-km scad de la 299,06 lei la 202,76 lei pe mia călători-km trenuri Regio și de la 47,42 lei la 38,94 lei pe mia călători-km la trenurile InterRegio.

Evoluții similare înregistrează și un alt operator privat, anume Regio Călători din Brașov. Compensația acordată acestuia scade și ea cu 21 de milioane de lei, până la 134 de milioane de lei.

Băieții deștepți ai compensațiilor feroviare

Lista operatorilor care vor încasa compensații mai mici se oprește aici. Fără prea multe explicații, ceilalți operatorii privați au retrogradat în 2021 multe trenuri InterRegio în trenuri de categorie inferioară Regio.

Spre exemplu, Transferoviar Cluj, firma lui Călin Mitică își va scădea de șase ori indicatorul tren-kilometru pentru trenuri InterRegio și îl va dubla aproape la trenurile Regio. Efectul? O creștere a compensației încasate de la stat cu cinci milioane lei. Compensația pentru trenurile IR va scădea cu 11,5 milioane lei, dar va crește cu 16 milioane lei la trenurile Regio. Poate pentru faptul că trenurile vor avea mai multe opriri, costurile prestației declarate de firma clujeană se vor majora cu nu mai puțin de 27%, de la 110 milioane lei la 140 milioane lei, compania fiind îndreptățită astfel la o compensație mai mare de la stat. După cum am explicat mai sus, compensația este de cinci ori mai mare la trenurile Regio decât la cele InterRegio la indicatorul călător-kilometru.

Pe lângă dezechilibrul la nivelul compensărilor, trebuie semnalat și cel al costurilor înregistrate. CFR Călători operează în principal cu garnituri formate din locomotive și vagoane ce au costuri mult mai ridicate de exploatare. Cele mai moderne automotoare ale CFR Călători sunt prea puține ca număr și, mai mult, o parte dintre acestea stau trase pe dreapta chiar în curtea firmei Remarul 16 Februarie, unitate de reparații controlată tot de către Călin Mitică. Totul sub privirea impasabilă a Ministerului Transporturilor. Situația este menționată și într-un raport al Corpului de Control al prim-ministrului, după cum a relatat aici Club Feroviar.

Cât câștigă ceilalți operatori privați prin schema „Măriei i se dă altă pălăriei”

Bani buni vor câștiga și ceilalți operatori privați. InterRegional va câștiga după ce ministrul Cătălin Drulă își dă avizul, trei milioane de lei, Astra Transcarpatic două milioane de lei, iar Softrans vreo șapte milioane de lei.

Maxim Rodrigo, lider sindical, explică lipsa de logică în politicile publice privind transporturile feroviare. „Sumele rezultă din ce aprobă mințile ‘luminate’ în bugetul anual. Ei micșorează valoarea pe tren-kilometru și călător-kilometru ca să se încadreze în suma respectivă. Nu are nicio logică ce fac ei. Prețurile la curent electric cresc, la fel la motorină, practic ei înmormântează transportul feroviar, în timp ce UE nu știe ce să mai facă să îl susțină. La ei nu se pune problema că au crescut prețurile. Ei nu vin să îl sprijine, ci vin să îi mai dea și în cap”.

miting la Guvern greva generală la CFR Călători proteste sindicale la CFR
Liderul sindical Maxim Rodrigo crede că e vorba de o hoție

În ceea ce privește subcompensarea CFR Călători și supracompensarea companiilor private prin metamorfozarea trenurilor InterRegio în Regio, el spune: „Este o hoție. S-au transformat astfel și au primit și compensație mai multă, și călători mai mulți, e clar că e concurență neloială”. Maxim Rodrigo reamintește o problemă clasică a serviciuluiu public, nesoluționată până acum, anume retragerea operatorilor privați de pe rutele dezavantajoase financiar pentru a lăsa furnizarea serviciului public cu găurile financiare aferente în bugetul companiei de stat.

Bogdan Chirițoiu, Concurență: Subvențiile sunt acordate pe „proprie răspundere”. „Aveți curaj”

Bogdan Chirițoiu critică modul de acordare a compensațiilor

Prezent săptămânile trecute la un eveniment organizat de către Club Feroviar, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat exact fenomentul descris mai sus. Mai precis, trenurile sunt trecute într-o categorie sau în alta (Regio sau InterREgio), nu în funcție de necesitățile publice, ci în funcție de interesele financiare și capacitatea de a aduce profit a operatorilor.  El a arătat că, pentru ca sistemul să fie finanţat, în primul rând este nevoie să cunoaştem necesităţile lui, ceea ce nu se întâmplă în prezent.

 

„Subvenţionăm egal toate rutele, n-am făcut nicio analiză unde e nevoie de mai multe trenuri, pe ce rută e nevoie de mai puţine. Noi de ani de zile nu suntem în stare să ne pregătim cu nimic. Tot aruncăm pe fereastră banii pentru consultantul tehnic”, spunea Chiriţoiu.

Funcţionarii publici din Ministerul Transporturilor sunt foarte curajoşi că alocă din bani publici subvenţii pentru transportul feroviar de persoane, pe propria răspundere, fără să existe un sistem electronic prin care să fie verificat ce se întâmplă cu aceşti bani, consideră el.

„Este un domeniu plin de oportunităţi, dar reuşim să pierdem aceste oportunităţi cu nonşalanţă. Eu nu văd problema neapărat la politicieni. Până acum, speranţa de viaţă a miniştrilor era sub un an, deci nu cred că la ei stă marea problemă, nu cred că putem spune dintre cei ensprezece miniştri că omul ăsta a dat-o bară. Eu cred că mai degrabă aveţi o problemă aici de sistem. Nu este un domeniu cu o influenţă politică atât de mare, în sensul în care nu sunt paraşutaţi oameni din afara sistemului. Sunt oameni care au lucrat în domeniu, e o lume destul de închegată”, a precizat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, cei din sectorul feroviar nu au fost în stare de ani de zile facă un sistem electronic pentru a monitoriza câte bilete se emit şi pe ce rute, dar totuşi funcţionarii din minister subvenţionează din bani publici transportul de persoane.

„Eu sunt uimit de curajul funcţionarilor publici din Ministerul Transporturilor, sunt uimit de curajul oamenilor care, periodic, aprobă subvenţii pentru transportul de călători, fără să aibă o bază verificabilă. Prin urmare, faptul că niște funcţionari publici, supuşi controlului Curţii de Conturi, cu riscul Parchetului, au curajul să semneze alocarea de bani publici sub formă de subvenţii pentru transportul de călători fără ca de ani de zile să fim în stare să avem un sistem electronic care să evidenţieze câte bilete s-au vândut şi mergem pe declaraţii pe propria răspundere… Deci dăm bani publici pe propria răspundere, semnează un X, şi tu nu ţi-ai pus la punct un sistem prin care să verifici că lucrurile acelea se întâmplă… Este un curaj pe care eu îl admir. Eu nu l-aş avea, iar eu sunt un om destul de curajos, îmi asum, semnez lucruri, dar curajul pe care îl au cei din Transporturi eu nu îl am, nu l-aş avea”, a susţinut oficialul Concurenţei.

Nu mai putem da vina pe Finanţe, că suntem ţară săracă şi nu mai dă statul bani, este vorba de o problemă a sistemului, a subliniat el.

„Ministrul, săracul, care a stat nouă luni, e de vină că noi n-am făcut sistem de ticketing? Că nu reuşim să gândim rutele astea? Hai întâi să avem ceva cap-coadă şi apoi, dacă politicul ne dă în cap, să venim să spunem că politicul ne strică planurile. De câţi ani se tot discută că luăm echipamente, că le dăm într-un sistem, că le dăm în alt sistem şi apoi nu le mai dăm în niciun sistem. Asta, iarăşi, nu mai e o vină din afară, ci a celor care lucrează de mulţi ani în zona de CFR. Lumea asta are o vină că nu reuşeşte să se organizeze şi să-şi vadă propriul interes”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.  Până una alta, CFR Călători se îndreaptă ușor ușor către faliment (datorii de peste un miliard de lei în 2020) sub privirile complice ale ministerului Transporturilor.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole