spot_img
luni, august 15, 2022
spot_img

Transportul cu metroul prin PNRR: 12,7 km și 15 stații noi, plus 30 de trenuri

Dezvoltarea transportului cu metroul prin PNRR prevede construcția a 12,7 km noi de linie, incluzând 15 stații, și cumpărarea a 30 de trenuri. Aceste achiziții vor viza rețelele de metrou din București (extinderea celei existente) și din Cluj-Napoca (construcția uneia noi).

Adrian Bărbulescu

metroul prin PNRR licitația pentru metroul de Otopeni Ion Rădoi despre Magistrala 5 termen pentru metroul din Drumul Taberei

La București, se intenționează prelungirea Magistralei M4, Străulești – Gara de Nord 2, astfel încât să traverseze orașul spre sud, prin partea centrală, având corespondență cu magistralele 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu Magistrala 2 în zona Eroii Revoluției.

Din punctul de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu șase vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între trei și opt minute. Capacitatea de transport este preconizată la 50.000 călători/oră și sens, iar viteza comercială la 36 km/oră. De asemenea, vor fi cumpărate 15 trenuri.

Transportul cu metroul prin PNRR: prelungirea M4 în două etape

Cum banii alocați prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență trebuie cheltuiți rapid, până în 2026, autoritățile de la București nu și-au propus, în acest moment, prelungirea M4 până la Gara Progresul, ci doar până la Filaret. Astfel, până în trimestrul 3 al anului 2026 se estimează realizarea de șase stații, interstații (tuneluri), galerii, alte construcții pe 5,2 km de tuneluri metrou. Pentru următorul termen, trimestrul 4 din 2028, este prevăzută finalizarea tronsonului Filaret – Progresu (șapte stații și un depou), pe o distanță de 6,74 km.

Secțiunea 1 de prelungire a M4, Gara de Nord – Filaret se estimează că va costa 1,521 miliarde de euro, din care 290 milioane de euro sunt  solicitați prin PNRR.

Metroul din Cluj-Napoca, cu bani de la Bruxelles

În argumentarea necesității construcției unei linii de metrou în Cluj-Napoca, cu bani europeni, autoritățile spun că populația de 400.000 de locuitori justifică această investiție. Un alt argument adus este configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă), definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest, care include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești), ce este legată funcțional de Cluj-Napoca. ”Astfel, având în vedere dezvoltarea preconizată la nivelul orașului Cluj-Napoca și structura geografică a acestuia, dezvoltarea unei magistrale de metrou este varianta optimă la nivel național în afara Capitalei”, se arată în document.

Din punct de vedere al capacității de transport, metroul din Cluj-Napoca va include 16 trenuri formate din două rame a câte două vagoane, cu o capacitate de 380 de pasageri și lungimea de 52 de metri. Capacitatea de transport va fi la interval de trei minute/90 secunde de 7.600/15.200 de călători/oră și sens.

Tot pentru a se încadra în termenul de 2026, în prima fază vor fi realizate lucrările pe tronsonul Sfânta Maria – Europa Unită, adică nouă stații și 7,5 km. Din suma totală aferentă acestui sector, de 1,5 miliarde de euro fără TVA, prin PNRR sunt solicitați 310 milioane de euro.

Abia în faza a doua va fi gata tronsonul Florești – Sfânta Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou), pe o lungime de 12,6 km.



Achiziția a 50 de tramvaie, cuprinsă în PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență are și o componentă destinată transportului ecologic urban de suprafață.

Astfel, se are în vedere înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de material rulant: tramvaie, troleibuze cu baterii, autobuze curate (electrice sau cele pe hidrogen), stații de încărcare pentru autobuzele electrice (stații de încărcare rapidă – pe traseu – și stații de încărcare lentă – la autobază) sau cele pe hidrogen. Proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public. Bugetul pentru schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public este de 310 milioane euro.

Prin PNRR este propus un Fond local pentru tranziția verde și digitală a unităților administrativ-teritoriale (UAT), cu două reforme principale și șase tipuri principale de investiții, cu un buget total de 2,1 miliarde euro prin care administrația locală să poată realiza dezvoltarea necesară. Concret, se estimează achiziționarea a 420 de autobuze electrice (împreună cu stații de încărcare rapide și lente), pe hidrogen și troleibuze cu baterii, precum și 50 de tramvaie în municipii reședințe de județ.

Ultimele Articole