Varianta PPP a modelului Rail Baltica continuă să fie analizată în continuare ca metodă de accelerare a dezvoltării proiectului și de reducere a poverii asupra bugetelor de stat.
Această abordare este deosebit de oportună, deoarece urmează alocării cu succes a finanțării pentru proiectul feroviar de mare viteză Porto – Lisabona, care a primit 813 milioane de euro de la Mecanismul Conectarea Europei (CEF), cea mai mare sumă acordată oricărui proiect în această rundă de finanțare. Aceasta depășește cu puțin suma acordată proiectului Rail Baltica, aflat pe locul al doilea.
„Echipa noastră evaluează în prezent care secțiuni ale proiectului Rail Baltica ar fi cele mai potrivite pentru o abordare PPP, asigurându-ne că maximizăm beneficiile implicării sectorului privat și, în același timp, atingem obiectivele noastre strategice. Discuțiile preliminare cu potențialii investitori și finanțatori privați au dat rezultate încurajatoare, cu un interes puternic pentru participare. Acest lucru, împreună cu sprijinul public din partea guvernelor, indică viabilitatea potențială a unei strategii PPP pentru Rail Baltica”, a declarat Pēteris Celms, Investment Development Manager în cadrul RB Rail.
Proiectul HSR Porto-Lisabona constituie un precedent semnificativ pentru Rail Baltica, demonstrând viabilitatea combinării finanțării CEF cu o structură PPP pentru a aborda lacunele de finanțare în cadrul inițiativelor feroviare la scară largă. În plus față de proiectul Porto-Lisabona, alte câteva proiecte europene notabile de căi ferate de mare viteză au utilizat cu succes modelul PPP, inclusiv proiectul de cale ferată de mare viteză Lyon – Torino, care vizează crearea unei noi legături feroviare între Franța și Italia.
Structura sa PPP a atras investiții private semnificative, permițând un proces de dezvoltare mai eficient. Un alt studiu de caz relevant este tunelul de bază Brenner.
Acest proiect ambițios, care va conecta Austria și Italia, este conceput pentru a îmbunătăți în mod semnificativ transportul de mărfuri și de pasageri prin Alpi. Prin utilizarea unei abordări PPP, tunelul de bază Brenner a obținut sprijin financiar atât din sectorul public, cât și din cel privat, demonstrând în continuare că proiectele PPP transfrontaliere sunt susținute de Uniunea Europeană și pot fi posibile în cadrul de reglementare adecvat.
Modelul PPP Rail Baltica, dacă va fi pus în aplicare, nu numai că va reflecta o tendință în creștere în dezvoltarea infrastructurii europene, dar va sublinia și angajamentul nostru de a finaliza această inițiativă semnificativă din punct de vedere economic și militar. Prin încurajarea colaborării dintre entitățile publice și investitorii privați, Rail Baltica își propune să valorifice soluții de finanțare inovatoare care pot duce proiectul mai departe, minimizând în același timp riscurile financiare.
Cu toate acestea, punerea în aplicare a PPP-urilor de această amploare în țările baltice prezintă provocări unice care trebuie abordate, inclusiv adaptarea unor medii de reglementare mai unificate în ceea ce privește structurile complexe de PPP, echilibrarea atentă a distribuției riscurilor între sectoarele public și privat, asigurarea unor angajamente politice pe termen lung și atragerea finanțatorilor internaționali, pentru a numi doar câteva. Au avut deja loc întâlniri inițiale cu participanți internaționali importanți, inclusiv cu o bancă franceză importantă și cu dezvoltatori de infrastructură francezi și japonezi, precum și cu alții care și-au manifestat interesul pentru proiect.
În cadrul celui mai recent apel CEF, proiectului global Rail Baltica i s-a acordat o sumă suplimentară de 1,2 miliarde de euro pentru activități de construcție în cele trei state baltice și 346 de milioane de euro special pentru activități în Letonia. Împreună cu finanțarea acordată anterior, aceasta ridică totalul la peste 4 miliarde de euro pentru construcția Rail Baltica în țările baltice.
Se așteaptă ca proiectul să genereze beneficii nete directe în valoare de 6,6 miliarde de euro și să stimuleze creșterea PIB-ului cu 0,5% până la 0,7%, adăugând între 15,5 miliarde de euro și 23,5 miliarde de euro în beneficii indirecte pentru economiile Estoniei, Letoniei și Lituaniei pe durata de viață a proiectului. Costurile pentru prima fază a Rail Baltica, a cărei finalizare este prevăzută pentru 2030, sunt estimate la 15,3 miliarde de euro.
Metoda PPP Rail Baltica luată în considerare pentru a obține mai multe fonduri UE
