În loc să-i favorizeze, contractele de servicii publice pe următorii zece ani, puse în dezbatere publică de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, îi discriminează pe operatorii al căror parc activ este format majoritar din material rulant nou. ARF prevede pentru unii operatori de transport feroviar o compensație unitară per tren-km aproape la jumătate față de cea stabilită pentru alții.
Situația a fost semnalată de Astra Trans Carpatic, observațiile fiind trimise oficial Ministerului Transporturilor, pe al cărui site proiectul privind atribuirea contractelor de servicii publice pentru perioada 11.12.2022-11.12.2032 este pus în dezbatere.
Operatorii feroviari au avut o mare surpriză când au constatat că unele sume au apărut pur și simplu în proiect, fără a fi discutate în prealabil cu ei. ”În cadrul art 4 pct 4.3 din Preambul CSP sunt prevăzute de către ARF anumite sume care nu au fost discutate/negociate cu OTF și al cărui mod de calcul este necunoscut OTF, deci netransparent. De fapt, aceste cifre nu au fost prezentate de ARF în perioada discuțiilor anterioare promovării acestui proiect și sunt prezentate pentru prima dată în proiectul de CSP postat pentru consultare publică. Aceste sume impuse unilateral de ARF prin acest contract nu reflectă realitatea economico-financiară a transportului feroviar de călători, fără de fapt a ține seama de estimările OTF, de evoluțiile macroeconomice cu influență asupra cheltuielilor și de prognozele de trafic cu influență asupra veniturilor, pe o perioadă de 10 ani. Valorile prezentate de ARF nu pot fi însușite și asumate de OTF”, se arată în documentul citat.
Compensație aproape dublă pentru unii operatori în contractele de servicii publice
Și tot fără consultarea prealabilă a OTF au apărut și cifrele prezentate în Anexa 4.2 din CSP, referitoare la ”Calcul venit/cost 2022/2032”, care conțin numeroase neconcordanțe și erori.
Din cauza erorilor de prognoză și de calcul, ARF prevede pentru unii operatori o compensație unitară per tren-km aproape la jumătate față de cea stabilită pentru alții.
Sunt penalizați operatorii care au material rulant de generație nouă
După cum lesne se poate observa din tabelul de mai sus, sunt penalizați tocmai operatorii Astra Trans Carpatic și Softrans, al căror parc activ este format în proporție covârșitoare din material rulant produs în secolul 21. ATC operează un tren cu vagoane noi produse la uzina proprie Astra Vagoane Călători Arad și automotoare IC 2 care, chiar dacă sunt cumpărate la mâna a doua, au ani de fabricație care încep cu ”2”, nu cu ”1”. În ceea ce privește Softrans, acest operator are trei rame electrice de ultimă generație produse la uzina proprie Softronic din Craiova.
Și alți operatori feroviari au material rulant de generație mai nouă, însă acesta reprezintă o proporție mult mai mică din parcul lor activ. Bunăoară, Transferoviar Călători are 12 automotoare Bombardier Talent de generație relativ nouă, însă majoritatea curselor sale este operată cu automotoare DH2, produse în anii 60 ai secolului trecut.
Similar se prezintă situația și în cazul operatorului brașovean Regio Călători. Acesta are în operare câteva zeci de automotoare Alstom seria Z, produse la începutul anilor 2000 și cumpărate la mâna a doua de la operatorul francez de stat SNCF. Totuși, cele mai multe garnituri ale operatorului sunt formate din automotoare Caravelle produse în Franța în perioada 1963-1981 și un număr de locomotive BB2550 și rame RIB/RIO, fabricate tot în secolul trecut.
Cât privește Interregional Călători, acesta operează majoritatea curselor cu automotoare second hand X4500 produse în perioada 1963-1981, cumpărate la mâna a doua de la SNCF. În urmă cu patru ani de zile, operatorul și-a ”înnoit” parțial parcul, dar tot cu material rulant produs în secolul trecut – automotoare VT 628/928, fabricate în perioada 1992-1996.
Despre operatorul de stat CFR Călători ce să mai spunem? Pe rutele principale sunt folosite vagoane moderne, produse sau modernizate în acest secol, însă nu puține sunt secțiile de circulație unde trenurile CFR Călători sunt operate automotoare Malaxa, unele produse chiar în anii 40.
Prin modul de calcul propus de ARF al subvenției pe tren-km se încurajează deci circulația trenurilor fară călători, a materialului rulant cu motoare diesel noneuro. În paralel, ARF limitează circulația materialului rulant mai nou, deși în scenariul consultantului care a derulat proiectul „Implementarea unui model național de transport, prin actualizarea și detalierea Modelului National de Transport pentru anul 2019, pentru transportul de călători pe calea ferată și definirea obligației de serviciu public de transport feroviar de călători”, se stabiliseră ca punct de plecare trenurile actuale din piață și creșterea volumul de transport cu noi trenuri în care se utilizează material rulant achiziționat de ARF.
Întrebări fără răspuns în ceea ce privește redevența
Și aceasta nu este singura problemă semnalată de operatorii feroviari nemulțumiți de contractele de servicii publice propuse de ARF.
O altă problemă apare în cazul Anexei 8 a proiectului de act normativ pus în dezbatere publică, care se referă la materialul rulant nou. Concret, nu se cunoaște valoarea redevenței, care va avea o influență semnificativă în cheltuielile eligible ale contractului, nici cea a lucrărilor de întreținere (mentenanță) și nici locul unde se va face aceasta. De asemenea, nu se precizează din punct de vedere tehnic tipul de material rulant, ciclul de întreținere al acestuia, dotări specifice necesare, capacitatea rezervoarelor de apă sau a vaselor de retenție, inspecțiile tehnice necesare pentru acesta. „Neavând aceste informații, OTF nu poate determina gradul de complexitate al lucrărilor de întreținere ce îi revin și dacă dispunem de infrastructura necesară pentru efectuarea acestora”, se arată în document.
Procentele compensației, nerealiste în contractele de servicii publice
În fine, dar nu în cele din urmă, din punct de vedere al importanței, în propunerea de HG se precizează procentele compensației anuale raportate la cheltuieli eligible. Aceasta se stabilește fără a depăși 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru trenurile din categoria InterCity, 60% din totalul cheltuielilor eligibile pentru trenurile din categoria Interregio și 87% din totalul cheltuielilor eligibile pentru trenurile din categoria Regio, așa cum a scris Club Feroviar.
Operatorii consideră că aceste procente nu reflectă realitatea, mult mai aproape de condițiile reale de pe piață fiind o compensație de 70% pentru trenurile Interregio și de 90% pentru cele Regio.
În susținerea acestor procente, se menționează creșterile de prețuri și de tarife care au survenit în ultima perioadă.
În primul rând, este vorba de creșterea cheltuielilor cu energia electrică de tracțiune. Începând cu luna iulie 2022, acesteau s-au majorat cu 80%, de la 555 lei/MWh la 1.001 lei/MWh. Aceeași situație și în ceea ce privește creșterea cheltuielilor cu combustibilul – cu 85% față de începutul anului în curs. Nu în ultimul rând, trebuie menționate și creșterile cheltuielilor salariale (chiar și valoarea bonului de masa a crescut cu 50% în cursul anului 2022).
Aceste majorări de cheltuieli nu au fost nicidecum compensate în totalitate de creșterea veniturilor. Deși prin OMT nr 548/25.05.2022 (care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2022) valoarea tarifului de călătorie a crescut cu 20%, în realitate veniturile din transportul feroviar de călători au crescut cu maximum 10%.