Marii nemulțumiți ai căii ferate

Aproape că nu există proiect major de modernizare a căii ferate la care să nu exista depusă o contestație. România a ajuns scena pe care se confruntă marii giganți europeni ai construcțiilor, iar valoarea mare a contractelor puse la bătaie, de miliarde de euro, este explicația. Niciun avocat nu este prea scump, nicio acuză adusă public de blocare a unui proiect nu este prea usturătoare, atunci când trebuie câștigate contracte de sute de milioane de euro.

 

Disputele constructorilor și deciziile autorităților au ajuns să frizeze uneori absurdul. S-a ajuns la câte patru rânduri de evaluare a unei oferte. Un fragment dintr-un comunicat de presă al CFR SA de acum câțiva ani este grăitor. Numele firmelor contestatare și proiectul în cauză nu sunt importante.

„În cele trei contestaţii soluţionate anterior de CNSC, fiecare din cei doi ofertanţi, declaraţi pe rând câştigători, a avut calitatea de intervenient în contestaţie, în opoziţie cu celălalt ofertant – contestatar. Ofertanţii au atacat la Curtea de Apel decizia CNSC prin care a fost admisă contestaţia celuilalt ofertant (…) cele 3 plângeri depuse la Curtea de Apel (2 plângeri depuse de o asociere, una de cealaltă) au fost respinse irevocabil, confirmându-se legalitatea deciziilor CNSC puse în aplicare de CNCF CFR SA. În data de (…) o asociere a depus o nouă contestaţie care se află în curs de soluţionare la CNSC, organism abilitat a se pronunţa asupra legalităţii şi conformităţii celei de a 4-a analize efectuate”, se plângea acum câțiva ani compania de infrastructură feroviară. Patru analize ale unor dosare de ofertare, fiecare set de oferte având  sute de pagini, nu poate dura mai puțin de câteva luni – un an. Timp în care fondurile alocate României de către Comisia Europeană ajung să nu mai fie disponibile, cu riscul efectuării lucrărilor din fonduri de la buget și a restituirii banilor către UE. Este cazul loturilor Brașov – Apața și Cața -Sighișoara, dar și a celui dintre acestea, de asemenea contestat.

O trecere în revistă a principalelor firme care depun contestații nu trebuie să ducă automat la învinovățirea acestora și la gândul că se dorește, cu orice preț, blocarea licitațiilor. Nu există poate vinovat sau nevinovat 100%. Deseori autoritatea contractantă are o parte bună de vină, ca urmare a erorilor din documentația de licitație, cerințelor nepotrivite privind calificarea firmelor sau excluderea unor constructori din proceduri.

Licitația pentru secțiunile Brașov – Apața și Cața  – Sighișoara este un studiu de caz asupra erorilor făcute de autoritatea contractantă și a insistenței asocierii care s-a considerat nedreptățită de a i se face dreptate.

Firma franceză Alstom pare a fi marea ghinionistă a anilor 2018 – 2019. Firma a pierdut inițial contractele celor două licitații derulate de către CFR SA anume cea pentru Brașov – Apața și Cața – Sighișoara și lotul dintre acestea, respectiv Apața – Cața. Alstom, lider al asocierii Rail Works din care face parte și Arcada, Euroconstruct Trading ‘98 și Aktor, a câștigat de-a lungul anilor mai multe contracte importante, precum ERTMS și centralizare electronică pe Coșlariu – Sighișoara, Capul Y Ilteu – Gurasada, Frontieră – Curtici – Arad – Km 614 (alături de Swietelsky, Astaldi – Euroconstruct Trading ‘98), Simeria – Vințu de Jos (tronson parte a secțiunii 3 Simeria Coșlariu).

Nemulțumirea francezilor vine de la excluderea lor din licitațiile menționate inițial sub motivul insolvenței asociatului Euroconstruct Trading ‘98. La finele anului trecut, o Curte de Apel a obligat CFR SA să reevaluzeze oferta RailWorks cu luarea în considerare a argumentelor acesteia privind oferta concurenților de la Strabag desemnați inițial câștigători. De-a lungul celor doi ani de judecată în tribunale, procedura a fost contestată și de Astaldi, dar și de Strabag și a suferit chiar o suspendare a procedurii. O eventuală desemnare a asocierii RailWorks drept câștigătoare va fi urmată probabil de noi contestații venite din partea celorlalți participanți în pofida prețului mai mic cerut de RailWorks (cel puțin față de Strabag).

 

O a doua contestație importantă, depusă de Alstom, privește recenta încercare de atribuire a contractului pentru secțiunea Cața-Apața asocierii turcești Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.Ș. – Makiol Inșaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.Ș.U.

Oferta turcilor a fost cu aproximativ 27 milioane euro mai scumpă decât cea clasată pe locul I, a firmei franceze Alstom. Surse din domeniu au afirmat că asocierea condusă de firma franceză Alstom a fost descalificată deoarece nu a declarat subcontractantul lucrărilor de sudură, deși valorea însumată a acestora era sub 1% din valoarea contractului, acesta fiind pragul valoric peste care trebuie declarați subcontractorii.

Licitația pentru Apața – Cața a început cu stângul acum doi ani, cu o primă contestație venită din partea firmei Strabag. Cu o lună înainte de deschiderea planificată a ofertelor, în noiembrie 2017, austriecii au depus o notificare prealabilă privind documentația de atribuire, invocând lipsa acordului de mediu și cerând, totodată, prelungirea termenului de depunere a ofertelor.

Tot Strabag este autorul unor alte importante contestații acum patru ani. Firma, venită din zona infrastructurii rutiere, a fost exclusă din câteva licitații după ce documentația a fost modificată. În aprilie 2014, CFR SA a decis sa anuleze două licitații de reabilitare a patru loturi a căii ferate pe traseul Coridorului IV european, între Simeria și Km 614 (in apropiere de Arad). În total, valoarea celor doua licitații (4 loturi) era de 8,2 miliarde de lei (circa 1,83 miliarde de euro).

Deciziile de anulare pentru cele doua licitații în cauză au fost luate de către CFR SA în urma multiplelor contestații și pentru că, în cele din urmă, CFR SA a descoperit o omisiune care ar fi dus la încălcarea legislației, dacă licitația ar fi continuat.

Potrivit deciziilor de anulare, compania Strabag a contestat licitația acuzând că prin clarificările furnizate de către compania de stat s-au modificat practic criteriile de selecție.  Mai exact, la lucrările de specialitate “Infrastructură și suprastructură” si “Poduri, podete, pasaje” nu a fost menționat domeniul “feroviar” și astfel Strabag a intrat la licitație cu experiență pentru astfel de lucrări, dar în domeniul rutier/autostrăzi.

CFR SA a mentionat că nu poate accepta pentru criteriile de selecție experiența similară pentru alte domenii decat cel feroviar, iar ulterior compania Strabag a depus o contestație acuzând ca autoritatea contractanta a modificat criteriile de selecție (fapt nepermis legal).  CFR SA s-a sesizat și a decis că, în aceste condiții, licitațiile nu pot continua pentru că s-ar încălca legea.

Dar există și firme mici care fac zile fripte CFR SA. Este vorba de Tecnic Consulting Engineering. Firma a intrat în atenția opiniei publice după ce nu a dus la capăt un studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Mai precis firma a făcut doar o parte a forajelor geotehnice cerute, după ce a beneficiat chiar de o suspendare a contractului pe perioada iernii pentru a se putea incadra în termenul contractual. În cazul CFR SA, Tecnic contestă contractul de „consultanță în domeniul managementului executiei si pentru verificarea executiei lucrărilor de constructii si instalatii aferenta proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov – Simeria, componenta a Coridorului Rin – Dunare, pentru circulatia cu viteza maxima de 160 km/h, sectiunea Brasov – Sighisoara, subsectiunea: 2 Apața – Cața”.

Alte două firme importante pe scena lucrărilor feroviare și a contestațiilor „aferente” sunt Astaldi și Pizzarotti. Pe partea de infrastructură rutieră firma italiană Astaldi este în topul pretențiilor financiare sau contractuale față de statul român (nu mai puțin de 14 pretenții doar în cazul podului rutier de peste Dunăre, la Brăila). Pe partea feroviară, acum câțiva ani, cele două firme au contestat licitatia pentru cele doua loturi Km 614 – Cap Y Barzava – Cap Y Iteu, mai precis decizia CFR SA de anulare a licitației.

Efectele distructive ale contestațiilor

Activitatea efervescentă a firmelor, de a contesta dosarele de achiziție și deciziile autorităților contractante, dar și măsurile arbitrare dispuse de CFR SA, au un efect distructiv asupra proiectelor de cale ferată.

Cu un an înainte de termenul la care se închide actualul exercițiu financiar al UE (2014-2020), lucrări de miliarde de lei sunt cu stadiul fizic sub 10% din cauza demarării lor cu întârziere, în urma contestațiilor de început. Dificultățile privind exproprierile, alegerea soluțiilor tehnice, pașii procedurali necesari, au întârziat și mai mult evoluțiile. Sigur că România ar putea beneficia și în acest exercițiu de o amânare de doi, poate trei ani, deci proiectele ar putea beneficia de 2022 ca punct final. Însă, este greu de crezut că ceea ce nu s-a făcut în cinci ani se va întâmpla în doi. Spre exemplu secțiunea de cale ferată Km 614- Cap Y Bârzava – Cap Y Ilteu -și Gurasada – este definitivat, în funcție de tronson, în procentaje care variază între 1,98% și 7,71%, în timp ce lucrările pe Brașov – Sighișoara sunt practic neîncepute.

 

de Doru Cireașă