spot_img
miercuri, decembrie 1, 2021
spot_img

Lucrare de referință în domeniul mobilității și infrastructurii de trafic

Editura AGIR a prezentat recent lucrarea „Mobilitate. Infrastructuri de Trafic”, scrisă de Șerban Raicu și Dorinela Costescu, cadre didactice ale Facultății de Transporturi din Universitatea Politehnica București. Lucrarea, una cât se poate de sistematizată, este una de referință într-un domeniu a cărui actualitate o simțim zi de zi.

Poate una dintre cele mai bune descrieri ale lucrării este oferită chiar de autorii acesteia, în cuvântul înainte numit de autori drept „mărturisiri, reflecții, motivații, năzuințe”. „Durata mare situată între debutul și încheierea lucrării, în care am scris și am rescris, o pun pe seama timpului necesar pentru a minimiza stilul narativ și încărcat de informații, pe care amândoi nu l-am agreat. Am avut nevoie de răgazuri pentru a găsi acea formă concisă, sintetică, accesibilă și densă orientată către formație și procurarea de neliniști creatoare în raport cu problemele relevate ca sensibile, dificile, controversate, incomplet clarificate pe care le-am introdus cu bună știință în cele mai multe dintre paginile lucrării, țintind diversitatea profesională întrevăzută a celor care, în măsură diferită, ar putea fi interesați de tematica dezvoltată”, explică profesorul Raicu.

O înțelegere greșită a conceptului de mobilitate

Prefața lucrării este pretextul oferit autorilor de a se lupta și critica ceea ce mulți înțeleg eronat a fi „mobilitate”. „Raportările la mobilitate se rezumă în cvasitotalitate la circulație/trafic (pentru că utilizarea termenului de „deplasare”, condiționată și de motivațiile pe care traficul nu le presupune, nu și-ar găsi justificare). De aici derivă asocierea directă și simplistă a mobilității cu modernizarea/dezvoltarea infrastructurilor de trafic rutier, în mod special (întrucât mobilitatea este substituită circulației)”, scrie profesorul Raicu.

Pe parcursul a 400 de pagini, lucrarea prezintă opiniile celor două cadre didactice privind paleta largă de probleme din domeniu.

Mobilitatea socială împletită cu cea fizică

Lucrarea debutează cu explicații ale autorilor privind importanța conceptului de mobilitate, inclusiv din unghiuri filozofice sau sociologice. Zygmunt Bauman, sociolog și filozof polonez spune că ne aflăm în perioada modernității lichide, în care fluxurile stau la baza noilor interacțiuni sociale. Alți autori, precum Bourdin, examinează mobilitatea generalizată prin creșterea distanțelor parcurse, creșterea mobilității sociale și a divorțurilor, diversificarea reședințelor, a modalităților de informate, adică schimbări de poziție în spații reale sau virtuale care pot fi fizice, sociale.

Sociologic vorbind, explică autorii, mobilitatea socială – termen inventat in America interbelică – presupune o dimenisune socială a analizei, fără a face referite la spațiu, fără legătură explicită cu deplasarea. La o analiză atentă însă, orice schimbare socială rezultată ca efect al mobilității antrenează și o poziție în spațiu, spre exemplu mobilitatea rezidențială. Alte forme ale mobilității, cum ar fi cea intelectuală sau cea spațială geografică nu pot fi nici ele excluse.

Lucrarea, structurată pe cinci capitole

Lucrarea debutează cu un capitol dedicat mobilității în sine. Pornind cu clarificările conceptuale autorii trec la mobilitate urbană, la determinantele acestei mobilități, precum urbanizarea, familia, inegalitățile sociale și progresul tehnologic. Cum poate fi limitată dependența de autoturisme și indicatorii evoluției mobilității închid capitolul.

Un al doilea capitol explică cititorilor conceptele de interacțiuni dinamice, deplasare/ transport/ amenajare teritoriu/ urbanism. Sunt abordate aici influențele mobilității asupra amenajării teritoriului, urbanismului, corelațiile cu structurile urbane, strategiile de dezvoltare urbană, cum ar fi extindere versus densificare și tratarea multi-nivel a ocupării terenului.

Nu sunt uitate nici aspectele privind modelarea mobilității, unde autorii prezintă circumstanțele de aplicare, precum previziunea cererii, evaluarea proiectelor și politicilor, planificarea rețelelor, exploatarea și administrarea acestora. Sunt prezentate tipurile de modele, metodele și tehnicile experimentale pentru evaluarea nevoilor de mobilitate. Scenariile pentru evoluția mobilității pe termen mediu și lung încheie acest capitol.

Infrastructurile de trafic cu dezvoltarea sistemului teritorial sunt subiecte cărora le este dedicat penultimul capitol. Pe larg, aici sunt dezbătute probleme legate de sistemul teritorial și infrastructurile de trafic, optimul economic versus cel social, armonizarea obiectivelor sau dependența dintre infrastructuri și gradul de densitate al infrastructurilor. Rețelele infrastructurii de trafic cu aspecte precum performanța acestora, redundanța, fiabilitatea și evoluția rețelelor încheie lucrarea menționată.

Problematica articulării dintre rețele și teritorii prezintă un multiplu interes științific ce implică istoricii, geografii, inginerii, urbaniștii. Este reamintit și dezvoltat conceptul interesant de Transit Oriented Development (TOD) promovat de urbaniștii americani, concept care retrimite la amenajarea de cartiere în jurul stațiilor transportului public colectiv.

Cine sunt autorii

Șerban Raicu este profesor emerit, Departamentul ”Transporturi, trafic și logistică”, Facultatea de Transporturi, Universitatea Politehnica București, vicepreședinte al Academiei de Științe Tehnice din România și președinte al Centrului de Cercetare, Proiectare și Consulting în Transporturi, din cadrul Universității Politehnica București. Este din 1994 Director al Școlii Doctorale Transporturi, de asemenea, din cadrul Universității Politehnica Bucuresti.

Dorinela Costescu,  absolventă a Facultății de Transporturi a Universităţii Politehnica Bucureşti, promoția 1993, este cadru didactic în Departamentul Transporturi, trafic și logistică (Catedra Tehnica Transporturilor până în 2007). A obținut titlul de doctor în domeniul „Transporturi” cu teza „Cercetări privind reţeaua transporturilor multimodale la distanţe medii. Modele matematice şi de simulare pentru amplasarea şi dezvoltarea terminalelor”. Din anul 2016 ocupă postul de conferențiar.

A participat la realizarea a numeroase studii și proiecte de cercetare în domeniul ingineriei transporturilor. Din anul 2012, activitatea de cercetare a fost orientată în special către teme asupra siguranței circulației rutiere în spațiul urban și evaluării riscului asociat traficului rutier.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole