spot_img
sâmbătă, ianuarie 29, 2022
spot_img

Comisia Europeană cere ca linia de mare viteză București-Budapesta să fie gata în 2040

Comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, a cerut ca linia de mare viteză București-Budapesta să fie finalizată la orizontul anului 2040. De asemenea, ea a anunțat că au fost incluse în rețeaua primară alte tronsoane de cale ferată, pe care până în acel an va trebui ca trenurile să circule cu până la 160 km/oră.

Comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, a prezentat, marți după-amiază, într-o conferință de presă, un regulament nou pentru Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), care vizează și România.

Potrivit Comisiei, un obiectiv al revizuirii TEN-T este de a lega mai bine partea de est a UE de rețeaua europeană de mare viteză. Noua rețea TEN-T din România include o linie care va lega România (pe traseul Constanța-București-Brașov-Sibiu-Cluj Napoca-Oradea) de centrul Europei, la Viena, prin Budapesta. Aceasta va constitui o nouă ramură a actualului Coridor Rin-Dunăre (secțiunea nordică), ce face legătura cu Ungaria și, mai apoi, cu Austria, prin punctul de trecere a frontierei Curtici. Recent, directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, Ioan Pintea, a anunțat lansarea licitației pentru primele două secțiuni din linia Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor.

Un nou coridor feroviar european pe flancul estic

Prin noul regulament anunțat de Comisia Europeană, se creează un nou coridor european de transport pe flancul estic, care va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Și România va face parte din acest coridor. Acesta va crea o nouă legătură între Polonia (Gdansk), Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și Grecia. În mare parte, noul coridor se suprapune pe proiectul Rai2Sea, pe care Statele Unite ale Americii au anunțat că-l vor susține.

Pe cale de consecință, tronsoanele rutiere și feroviare situate de-a lungul graniței de vest a României vor trece de la rețeaua globală (care trebuie finalizată în 2050) la rețeaua primară extinsă (care trebuie să fie gata în 2040), deoarece fac parte din coridorul nou creat Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, precizează Comisia.

Pe coridoarele feroviare din rețeaua primară TEN-T, trenurile de pasageri vor trebui să circule cu 160 km/oră, până în anul 2040.



Linia de mare viteză București-Budapesta, repusă pe tapet

Comisia cere ca linia feroviară de mare viteză dintre București și Budapesta să fie finalizată până în 2040. Un alt exemplu de linie ferată de mare viteză dat de comisarul Adina Vălean este cel dintre Porto și Vigo, în Portugalia.

Ideea construcției unei linii de TGV între România și Ungaria a fost repusă pe tapet în Planul investițional pentru infrastructură al României 2020-2030. Ideea a fost enunțată și oficializată pentru prima oară în 2008, în mandatul lui Ludovic Orban la conducerea Ministerului Transporturilor, când a fost semnat și un memorandum în acest sens cu partea maghiară. Între timp însă, proiectul fusese trecut pe linie moartă de următorii miniștri ai Transporturilor și de următorii premieri de la București.

Acum, a revenit interesul. ”(…) în Planul Investițional este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, se arată în document.

Două abordări pentru linia de mare viteză București-Budapesta

În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări.

Prima vizează un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteză sporită, pe traseul Constanța – București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Târgu Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane de euro/km, rezultând un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro.

A doua abordare are în vedere un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România, se mai arată în documentul Ministerului Transporturilor de la București.

Ultimele Articole