Oficialii Ministerului Transporturilor au dezvăluit, într-un răspuns trimis deputatului PNL Radu Moisin, pe unde va trece linia de mare viteză București-Budapesta.
Proiectul, enunțat pentru prima oară de Ludovic Orban în 2007, a fost repus recent pe tapet de premierii României și Ungariei, Marcel Ciolacu și Viktor Orban.
Pentru realizarea proiectului va fi nevoie de un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au făcut deja o analiză preliminară și au identificat două scenarii, care i-au foost prezentate deputatului liberal într-un răspuns la o solicitare oficială, citat de HotNews.
„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul.
Cele două abordări luate în calcul
Până la realizarea acestui studiu de fezabilitate, oficialii Ministerului Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”:
- Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.
Lungimea acestui traseu ar fi de aproximativ 590 km şi ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro);
- Un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel, traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun cale ferată de mare viteză/cale ferată convențională.
În ceea ce privește anul în care ar putea fi pusă în linia de mare viteză București-Budapesta, Ministerul Transporturilor nu are o dată concretă. ”În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, răspunde Ministerul.
