marți, aprilie 30, 2024
spot_img

Legătura feroviară Polonia – România, în dezbateri la Vilnius

Legătura feroviară Polonia – România va fi  în dezbateri la Vilnius, începând de joi, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la care vor participa și oficiali români.

România va fi reprezentată de către Klaus Iohannis, preşedintele României, care va participa joi, 11 aprilie 2024, la Vilnius, Republica Lituania, la cea de-a noua ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), potrivit unui comunicat al Președinției.

„Liderii statelor participante vor analiza, în cadrul reuniunii, modul în care Iniţiativa trebuie să se dezvolte şi să se adapteze, în contextul regional complex, inclusiv în relaţionarea cu partenerii din vecinătate, dar şi la nivel global, precum şi în ceea ce priveşte impulsionarea investiţiilor şi implementarea proiectelor strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază ale Iniţiativei – transport, energie, digital”, se arată în comunicatul Președinției.

Klaus Iohannis va aborda, totodată, perspectiva stimulării conectivităţii cu Ucraina şi Republica Moldova, ambele fiind state participante asociate ale Iniţiativei, ca urmare a deciziilor luate la Summitul de la Bucureşti. De asemenea, va sublinia că întărirea rezilienţei regiunii, în ansamblul său, este o necesitate vitală în contextul geopolitic actual. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia, în special, valoarea adăugată a proiectelor Rail2Sea şi Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăţi mobilitatea militară şi rezilienţa în domeniul infrastructurii din regiune.

România a găzduit, în septembrie 2023, precedenta ediţie a Summitului I3M, în cadrul căruia a fost adoptată o Declaraţie Comună substanţială, care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei. De asemenea, la Bucureşti, Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018.

 

Proiectele feroviare de pe teritoriul României

Pe teritoriul României, proiectul vizează modernizarea și dezvoltarea liniilor de cale ferată și are patru ramuri, potrivit paginii inițiativei:

Ramura Nordică A: Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu – Brașov – Predeal – Ploiești – București – Fetești – Constanța

  • Traseul traversează toate tipurile de relief geografic
  • O parte din traseu este electrificată în sistem 25kw 50Hz AC
  • Viteza maximă variază între 50 și 160 km/h
  • O parte a tronsonului este o cale ferată modernizată
  • Calea ferată face parte din rețeaua TEN-T. Sunt necesare lucrări de reabilitare/modernizare/electrificare pentru următoarele secțiuni: Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu și Brașov – Predeal

Ramura Nord B:Arad – Simeria – Simeria – Coșlariu – Sighișoara – Brașov – Predeal – Ploiești – București – Fetești – Constanța

  • Traseul traversează toate tipurile de relief geografic
  • Întregul traseu este electrificat în sistem 25kw 50Hz AC
  • Întreaga lungime se realizează pe calea ferată electrificată cu două benzi de cale ferată
  • Viteza maximă variază între 50 și 160 km/h
  • 571 km reprezintă calea ferată modernizată
  • Întregul traseu face parte din coridorul TEN-T Core. Lucrări de reabilitare/modernizare/electrificare sunt necesare pentru următoarea secțiune: Brașov – Predeal

Ramura de Nord C: Valea lui Mihai – Oradea – Cluj Napoca – Dej – Beclean – Ilva Mică – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului – Suceava – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Fetești – Constanța

  • Traseul traversează toate tipurile de relief geografic
  • O parte din traseu este electrificată în sistem 25kw 50Hz AC
  • Aproximativ 70% din tronson este cale ferată electrificată cu linie dublă și aproximativ 30% este cale ferată neelectrificată cu linie simplă.
  • Viteza maximă variază între 50 și 160 km/h
  • 79 km reprezintă calea ferată modernizată
  • Întregul traseu face parte din coridorul TEN-T Core. Lucrări de reabilitare/modernizare/electrificare sunt necesare pentru următoarele secțiuni: Valea lui Mihai – Oradea – Cluj Napoca – Dej – Beclean – Ilva Mică – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului – Suceava – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Fetești

Ramura sudică: Arad – Timișoara – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București – Fetești – Constanța

  • Traseul traversează toate tipurile de relief geografic
  • Întregul traseu este electrificat în sistem 25kw 50Hz AC
  • Cea mai mare parte a lungimii este reprezentată de calea ferată cu cale dublă
  • Viteza maximă variază între 50 și 160 km/h
  • 222 km reprezintă calea ferată modernizată
  • Întregul traseu face parte din coridorul TEN-T Core. Lucrări de reabilitare/modernizare/electrificare sunt necesare pentru următoarele secțiuni: Arad – Timișoara – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București.

IN THE SPOTLIGHT

ARIC 25 de ani: Basm/Real. Ţinta comună – Realizarea proiectului

ARIC a organizat ieri, 18 aprilie, o Conferință aniversară la hotel Novotel București pentru a celebra 25 de ani de la înfiinţare. Evenimentul, intitulat „Basm/Real...

Ultimele Articole