ANALIZĂ 10% din reședințele de județ, izolate feroviar de București. Acasă la Dragnea și la Bode

2 martie 2021

Zece la sută din reședințele de județ din România sunt izolate feroviar de București. Adică 4 din 40, căci nu punem la socoteală Ilfovul, al cărui sediu administrativ este în Capitală, nu au nicio legătură feroviară directă cu Gara de Nord sau alte stații feroviare din București. Acestora li se adaugă mai multe care beneficiază de o singură pereche de trenuri spre/dinspre București, deci procentul crește semnificativ. Se întâmplă în Anul European al Căilor Ferate.

Adrian Bărbulescu

Două dintre reședințele de județ izolate feroviar de București sunt situate la mai puțin de 150 km de capitală și, cu toate astea, drumul pe calea ferată nu pare chiar la îndemână, iar oamenii preferă să se deplaseze cu mașinile personale sau cu acele bombe pe roți numite microbuze.

Greu de ajuns cu trenul acasă la Liviu Dragnea

izolate feroviar de BucureștiPrima este Alexandria, fieful fostului lider al PSD Liviu Dragnea. Nici când era cel mai puternic om din România nu l-a deranjat acest lucru, pentru că, oricum, nu mai pusese piciorul într-un tren de decenii bune. Și nici acum nu-l deranjează, pentru că judecătorii i-au schimbat temporar adresa de domiciliu.

De la București la Alexandria, pe calea ferată sunt 134 km, pe Magistrala 900 până la Roșiori Nord (linie dublă, electrificată) și apoi pe secția 909 (linie simplă, neelectrificată). De ani buni, între cele două orașe nu mai circulă niciun tren direct, ci doar cu schimbare la Roșiori Nord. Cea mai rapidă legătură este cea cu IR 1825/R 9369, dar și așa călătoria durează două ore și 37 de minute. Total neatractiv, așa că trenul reprezintă ultima variantă de deplasare – faci și mult, și mai trebuie să și schimbi garnitura.

Între Roșiori Nord și Alexandria circulă zilnic opt perechi de trenuri Regio operate de CFR Călători. Până în 2015, această secție a fost operată de Regiotrans, actualmente Regio Călători.


OTF de călători în fiecare județ


Călărașiul, fără legătură feroviară directă cu Bucureștiul

izolate feroviar de BucureștiNici Călărașiul nu este cu mult mai departe de București – doar 136 km pe calea ferată. Și aceeași problemă: niciun tren direct. Iei trenul Interregio de Gara de Nord până la Ciulnița, pe Magistrala 800, linie dublă, electrificată și modernizată, apoi te muți într-o garnitură Regio pentru a ajunge la destinația finală. Secția 802 Ciulnița-Călărași Sud este dublă, electrificată, dar nemodernizată și se circulă pe un singur fir. În atari condiții, cea mai scurtă călătorie, cu IR 1587 și R 8344, durează o oră și 40 de minute.

Între Ciulnița și Călărași Sud (27 km) circulă zilnic cinci perechi de trenuri Regio. Ultima pereche de trenuri directe București Obor-Călărași Sud și retur (8021/8022) a circulat în 2013 și a fost anulată ca urmare a desființării Remizei de Vagoane București Obor.

Dacă traficul de călători este slab, în schimb merge foarte bine cel de marfă, la Călărași Nord, unde se află platforma industrială. În această perioadă se formează două sau chiar trei trenuri marfare aici.



Călătorie ”din bucăți” spre și dinspre orașul lui Lucian Bode

carantină la ZalăuȘi mai greu se ajunge pe calea ferată la Zalău, reședința administrativă a județului Sălaj, de unde provine fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode, acum titular la Interne.

De la București la Zalău Nord, pe calea ferată sunt 589 km și nu sunt trenuri directe, ci doar cu schimbare la Dej Călători. Cel mai repede (dacă putem spune așa) se ajunge cu IRN 1641 și R 4094, în 12 ore și 20 de minute. Poate acesta a fost unul dintre motivele pentru care, în perioada când a fost ministru al Transporturilor, Lucian Bode nu s-a dus niciodată acasă cu trenul. Și așa a ajuns ca autoturismul cu care se ducea la familie, condus de un angajat al SPP, să provoace un urât accident de circulație. Dar asta e altă poveste, irelevantă în economia subiectului de față.

Trenuri directe de la și spre București sunt doar de la și până la Jibou (566 km), pe Magistrala 400. De acolo, linia 412 Jibou – Zalău – Carei este simplă, neelectrificată. Pe această secție circulă opt perechi de trenuri de călători pe zi.



Reșița, fără legătură feroviară directă cu Bucureștiul. Proiectele vizează conexiunea cu Timișoara

alegeri locale 2020 calea ferată Reșița-TimișoaraO altă reședință de județ (Caraș-Severin) prost conectată cu Bucureștiul este Reșița. Între cele două orașe, pe calea ferată sunt 478 km și nu circulă niciun tren direct.

Cea mai bună legătură este cu IR 1691 și apoi cu R 9171 – în total nouă ore și 17 minute. Până la Caransebeș se circulă pe Magistrala 900, linie (în majoritate) dublă electrificată, iar apoi pe secția 915 simplă electrificată până la Reșița Nord.

Planurile de dezvoltare ale autorităților locale vizează realizarea unei legături feroviare rapide cu Timișoara, nu cu Bucureștiul.

Comunitățile din Delta Dunării, izolate feroviar de București

Mai sunt însă și alte reședințe de județ care, chiar dacă au o legătură feroviară directă cu Bucureștiul, aceasta este total neatractivă.

Pentru asta revenim în sud-estul României, la Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării. Ei bine, prin gara Tulcea  Oraș nu trec decât două perechi de trenuri (Regio) pe zi, care fac legătura cu Medgidia.

Legătura cu Bucureștiul este deci și în acest caz deficitară. Din Capitală până la Medgidia trenurile circulă cu până la 160 km/oră pe Magistrala 800. De aici însă, secția 804 Medgidia – Babadag – Tlcea Oraș are doar 144 km, dar cel mai bun timp este de trei ore și 15 minute, cu R 8655. În total, cea mai scurtă călătorie de la București la Tulcea este de cinci ore și șase minute – IR 1581 plus R 8653. De fapt, aceeași garnitură Siemens Desiro (Săgeata Albastră), care însă nu poape fi clasificată ca IR pe secția 804, din cauza vitezei extrem de scăzute.



Slobozia și Giurgiu, aproape izolate feroviar de București

izolate feroviar de București carantină la Slobozia
FOTO independentonline.ro

Ne mutăm în inima Bărăganului, la Slobozia, reședința administrativă a județului Ialomița. De la gara Slobozia Veche și până la Gara de Nord din București, pe calea ferată sunt doar 133 km.

Între cele două orașe circulă însă doar o pereche de trenuri directe pe zi, care străbat distanța în trei ore. De la București, trenurile merg pe Magistrala 700 până la Urziceni, apoi pe secția 701 – ambele linii simple neelectrificate (abia acum se finalizează dublarea între Mogoșoaia și Balotești). Mult mai bine legat de București este Urziceniul, care dacă nu este reședință de județ – opt perechi de trenuri pe zi, dintre care două Interregio.

În fine, dar nu în cele din urmă, nu putem să nu amintim de ”rușinea națională”, așa cum a definit-o chiar și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și anume linia directă București – Giurgiu, pe care nu se mai circulă din 2005, de când s-a prăbușit podul de la Grădiștea.

La finele anului trecut, licitația pentru reluarea circulației pe secția 902 a fost adjudecată de austriecii de la Porr Construct, însă până la finalizarea lucrărilor se va circula tot pe ruta ocolitoare pe la Videle. Așa se face că între București Nord și Giurgiu Oraș circulă zilnic o singură pereche de trenuri Regio, cu o durată a călătoriei de două ore și 44 de minute. Trenul merge pe Magistrala 900, linie dublă electrificată, până la Videle, și apoi continuă pe secția 903, simplă neelectrificată.

Zilnic mai circulă și o pereche de trenuri Interregio de la București spre Ruse (Bulgaria) și retur, dar acestea opresc în stația Giurgiu Nord, prea departe de oraș. Cu aceste trenuri, durata călătoriei este de o oră și 55 de minute. Tot pe la Videle, evident.

Ploieștiul, cel mai bine dotat din punct de vedere feroviar

pasageri transportanți de CFR Călători Eurobarometru despre drepturile pasagerilor Gara de Sud din PloieștiMai sunt reședințe de județ din Transilvania care au un singur tren direct pe zi dinspre și spre București. În această situație se află Târgu Mureș, Bistrița sau Satu Mare. Ele sunt însă conectate ceva mai bine de Cluj Napoca sau de granița de vest a țării.

În final, pentru a prezenta și partea plină a paharului, trebuie precizat faptul că cel mai bine conectat feroviar oraș cu Bucureștiul este Ploieștiul, prin Gara de Vest și Gara de Sud, în principal.