Strategia de dezvoltare a Portugaliei pentru 2030 continuă proiectele aflate în curs de implementare, proiectare sau studii şi are ca scop dezvoltarea economică şi crearea unor infrastructuri care să asigure cetăţenilor servicii calitative, uşor de folosit şi care să contribuie la o dezvoltare armonioasă.
Planul pe următoarea decadă include patru sectoare importante pentru economia şi bunăstarea cetăţenilor şi toate sunt privite din perspectiva necesităţilor şi a problemei legate de schimbarea climatică. Transportul este unul din aceste sectoare care, prin alocarea semnificativă – de peste 50% din totalul investiţiei strategiei – subliniază importanţa acestui sector de a fi modernizat şi transformat pentru a oferi un grad mare de integrare cu reţeaua naţională şi europeană, capacitate sporită în special în zonele metropolitane, proiectele fiind un precursor al angajamentului statului de a atinge neutralitate climatică în 2050.
Planul Naţional de Investiţii 2030 (PNI 2030) al Portugaliei, ce cuprinde sectorul de transport, mediu, energie şi irigaţii are o valoare de 43 miliarde EUR. Prin această strategie se doreşte modernizarea şi susţinerea dezvoltării fiecărui sector, în special cel de transport care este susţinut de o finanţare de 51% din totalul planului. Alocarea investiţiilor masive în infrastructura de transport va fi alocată pentru a forma un sistem integrat, fiabil, care reuşeşte să corespundă cererilor de transport, cerinţelor clienţilor, problemei de mediu şi creării unei economii durabile.
Strategia are la bază trei piloni ce includ legătura prin care se intenţionează consolidarea coeziunii teritoriale prin crearea unei conectivităţi eficiente între regiuni şi teritorii şi a unui plan cuprinzător al activităţilor economice. Competitivitatea şi inovarea sunt o altă componentă a strategiei care are ca scop creşterea şi îmbunătăţirea infrastructurii naţionale şi exploatarea şi creşterea potenţialului dat de poziţionarea geografică. Nu în ultimul rând, conceptul de durabilitate şi acţiune climatică, care reprezintă una din problemele globale în prezent, face parte din strategie şi este luată în calcul atunci când proiectele, măsurile şi programele sunt propuse şi implementate cu obiectivul de a asigura decarbonizarea economiei, tranziţia energetică, adaptarea teritoriilor la schimbările climatice şi construirea unei infrastructuri reziliente. Toate investiţiile şi proiectele au un singur obiectiv final, la fel ca cel al Uniunii Europene: de neutralitate climatică până în 2050.
Pe segmentul de transport şi mobilitate, valoarea totală a investiţiilor este de 21.6 miliarde EUR, din care investiţiile publice se ridică la 17.7 miliarde EUR, iar cele private la aproape 4 miliarde EUR. Investiţiile vor fi alocate pentru implementarea a 44 de programe şi proiecte majore din care cele mai multe sunt vizate a fi implementate în sectorul feroviar (16 programe şi proiecte), urmate de segmentul de mobilitate şi transport public (8 programe). Pentru sectoarele de transport rutier, aerian, maritim şi portuar, există 19 programe care au o valoare totală de 5.3 miliarde EUR.
Transportul feroviar şi cel public care cumulează 25 de programe şi proiecte vor beneficia de investiţii totale de 16.3 miliarde EUR, ceea ce subliniază direcţia şi priorităţile autorităţilor pentru următorul deceniu.
Fonduri pentru dezvoltarea transportului public
Capitolul de mobilitate durabila şi transport public beneficiază de 14% din totalul investiţiilor estimate în cadrul strategiei 2030 şi are un plan investiţional de 5.8 miliarde EUR pentru proiecte cu rol de a oferi pasagerilor un transport eficient şi rapid şi în acelaşi timp va reduce dependenţa de petrol şi traficul auto individual, contribuind la decarbonizarea societăţii. Proiectele vor reuşi să ofere sisteme de transport public de mare capacitate prin dezvoltarea reţelelor de autobuz şi Metro Bus care pot funcţiona în baza unor vehicule verzi, sunt viabile din punct de vedere economic şi oferă capacitate sporită, permiţând şi conectivitate între marile zone metroplitane şi centrele oraşelor.
În afară de sistemele de metrou, 3.39 miliarde EUR se vor aloca tuturor modurilor de transport public ce implică nouă programe majore.
Pentru şase măsuri se vor aloca 1.97 miliarde EUR, din care 969 milioane EUR este valoarea investiţiilor publice, iar peste 1 miliard EUR este suma estimată a proveni din resurse private.
În cadrul acestei componente investiţionale, programele cu cea mai mare investiţie alocată includ decarbonizarea transportului public (cu o finanţare de 590 milioane EUR), decarbonizarea logisticii urbane (450 milioane EUR), promovarea mobilităţii electrice (360 milioane EUR) şi promovarea unei reţele naţionale interconenctată de ciclism ( 300 milioane EUR). Pe celelalte locuri, din punct de vedere al investiţiilor, se vor aloca promovarea soluţiilor urbane inteligente şi inovatoare, cu un buget de 200 milioane EUR, iar pentru crearea unei shared and connected mobility la nivel naţional se vor aloca 75 milioane EUR.
Există două oraşe mari câştigătoare la capitolul investiţii în transportul public şi implementarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare până în 2030. Astfel, 3.85 miliarde EUR vor fi alocate pentru modernizarea şi/sau extinderea sistemelor de transport public din două oraşe mari şi alte oraşe medii. Reţelele de metrou din Lisabona şi Porto sunt principalele sisteme care vor beneficia de investiţii cifrate la 1.9 miliarde EUR care vor sprijini extinderea reţelei, proiecte ce au primit o autorizare guvernamentală de la finele lui 2018.
Celorlalte sisteme de transport public din aceste două oraşe importante li se vor aloca investiţii totale de EUR 1.75 miliarde. Pentru dezvoltarea sistemelor de transport public din alte oraşe medii ca dimensiune li se vor acorda EUR 200 milioane.
Pentru oraşul Porto, investiţiile ce vor fi alocate până în 2030 au o valoare totală de 1.35 miliarde EUR, din care 1.17 miliarde EUR pentru reţeaua de metrou şi 174 milioane EUR pentru dezvoltarea celorlalte moduri de transport public. Reţeaua de metrou din Porto deserveşte şapte municipalităţi şi este formată de şase linii cu o lungime totală de 67 km şi 82 de staţii. Cele 102 trenuri au asigurat transportul a 71 de milioane de pasageri în 2019, an de referinţă al unui trafic normal, 2020 şi 2021 fiind perioada când au fost impuse măsuri din cauza pandemiei ce a determinat scăderea semnificativă a numărului de pasageri.
Întrucât autorităţile oraşului se concentrează pe reducerea semnificativă a emisiilor cu 50% până în 2030, se pune accentul pe o dezvoltare sustenabilă şi inteligentă, sistemul de transport fiind unul targetat pentru a contribui la acest obiectiv. În prezent, acesta emite 31% din totalul emisiilor, iar sistemul de metrou joacă un rol important în reducerea nivelului acestora. Mutarea traficului rutier către transportul cu metroul înseamnă pentru Porto eliminarea a 45.000 de tone de CO2 pe an. Obiectivul de formare a unui sistem decarbonizat are ca măsură reducerea emisiilor cu 40% până în 2030, ceea ce necesită o transformare fundamentală a mobilităţii şi, pentru a încuraja cetăţenii să adopte un nou stil de a călători, autorităţile au decis dezvoltarea reţelei care va oferi conectivitate sporită şi va reuşi să atragă un număr tot mai mare de pasageri.
În acest sens, există în lucru proiectul de extindere a Yellow Line printr-o secţiune de 3.1 km cu trei staţii între Santo Ovídio station şi Vila D’Este în Vila Nova de Gaia. Un km din extensie va fi construit subteran (cu staţia Manuel Leão), iar până la Hospital Santos Silva va fi linie de suprafaţă, urmând ca de aici să fie din nou construită subteran către Vila d’Este. Staţia Hospital Santos Silva va fi o staţie de interchange, determinând reducerea numărului de autovehicule. De asemenea, se va construi şi o facilitate ce va funcţiona ca depou, dar şi pentru mentenanţa şi întreţinerea trenurilor având o capacitate de 20 de vehicule. Se estimează că extensia va avea un trafic de 20 milioane passengers per kilometre şi va reduce nivelul de emisii CO2 cu 2290 tone.
Ca parte a acestui proiect se va construi şi Pink Line care va avea 3.1 km şi patru staţii de metrou între Casa da Música şi São Bento, formând o linie circulară. Lucrările vor include construcţia unei branch line către reţeaua existentă şi crearea unei noi linii în apropeirea municipalităţii Vila Nova de Gaia. Proiectul de construcţie implică o linie subterană dublă, iar branch line va fi linie simplă.
Proiectul a fost propus pentru descongestionarea transportului şi furnizarea accesului către serviciile de transport cu metroul în zona centrală a oraşului, care se confruntă cu cel mai mare trafic faţă de alte zone deoarece de aici există conexiuni către zona metropolitană. De exemplu, staţia Casa da Música are o conexiune către reţeaua rutieră urbană şi internaţională, iar São Bento station furnizeauă accesul la staţia de cale ferată.
După punerea în funcţiune, traficul este estimat la milioane passenger km în primul an de operare, determinând reducerea emisiilor cu 1500 tone CO2.
Ambele proiecte au o valoare de 407 milioane EUR şi beneficiază de fonduri europene. Extensia Yellow Line are o valoare de 139 milioane EUR din care 55.5 milioane EUR de la UE şi 83.4 milioane EUR din National Environment Fund. 219 milioane EUR vizează Pink Line din care 81.4 milioane EUR privind din fonduri europene şi 137.17 milioane EUR din National Environment Fund. În 2020, un contract de 288 milioane EUR a fost semnat cu un consorţiu format de Ferrovial Construction şi Alberto Couto Alves pentru executarea lucrărilor de extindere a celor două linii. Lucrările de extensie a Yellow Line vor fi finalizate în 34 de luni, iar cele ale Pink Line în 42 de luni.
În martie 2021 au fost lansate în Palácio de Crista lucrările de construcţie pentru cele două secţiuni.
În 2020, contractul de 49.6 milioane EUR pentru achiziţia a 18 vehicule a fost acordat companiei CRRC Tangshan care va livra trenurile până în 2023.
Lucrările pentru cele două secţiuni de metrou vor fi finalizate în 2023, vor determina creşterea numărului de pasageri cu încă 11 milioane şi se va reduce traficul rutier cu 17.000 maşini în zona metropolitană a oraşului.
Prin strategia 2030, oraşul Lisabona ar primi 2.3 miliarde EUR pentru dezvoltarea transportului public, din care 719 milioane EUR vor fi redistribuiţi proiectelor de metrou, iar 1.58 miliarde EUR pentru dezvoltarea întregului sistem de transport public.
Reţeaua de metrou este formată din patru linii în lungime de 44.5 km cu 56 de staţii, iar planurile autorităţilor includ proiecte de extindere. Recent, Metropolitano de Lisboa şi Recuperar Portugal Mission Structure au semnat finanţarea contractelor pentru dezvoltarea proiectelor de metrou ca parte a Recovery and Resilience Plan cu un total de 554 milioane EUR pentru realizarea a două proiecte de dezvoltare a sistemului de metrou din Lisabona.
Lucrările constau în interconectarea liniilor Yellow şi Green din staţia Rato către Cais do Sodré care va avea două staţii (Estrela and Santos) prin construcţia unei secţiuni de doi kilometri, ce va oferi acces la servicii în zonele care nu beneficiau de transport cu metroul şi, de asemenea, pasagerii vor beneficia de acces către reţeaua feroviară Lisboa – Cascais system, dar şi către porturile fluviale Lisboa and Montijo/Seixal/Almada.
Valoarea totală a proiectului este de 216 milioane EUR, iar proiectul este finanţat prin Recovery and Resilience Plan (RRP), Portugal 2020 and Portugal 2030. UE a alocat 83 milioane EUR prin Cohesion Fund, iar 127.2 milioane EUR este suma alocată de Fondul Naţional de Mediu.
În 2020 a fost semnat un contract de 48.6 milioane EUR cu Zagope Construção e Engenharia pentru lucrări de construcţie.
Din suma proiectului, 67.6 milioane EUR este valoarea contractului pentru achiziţia a 14 trenuri de metrou cu trei vagoane. În cadrul unui contract de 114.5 milioane EUR, un consortţiu format de Stadler şi Siemens Mobility va livra materialul rulant şi sistemul CBTC, inclusiv pentru upgrade-ul pe Blue Line. Primul tren va fi livrat în prima parte a lui 2023 de către Stadler care va finaliza comanda în 2023 pentru ca linia circulară să devină operaţională din 2024, aşa cum a fost programat.
Prin proiectul liniei circulare, autorităţile estimează că 3380 de oameni pe zi vor renunţa la transportul motorizat individual, ce va determina reducerea emisiilor cu 4150 tone de CO2.
Ca parte a proiectului de îmbunătăţire a transportului cu metroul, consorţiul format de Stadler Rail Valencia şi Siemens Mobility Unipessoal a semnat un contract de 114.5 milioane EUR pentru instalarea sistemului digital CBTC şi livrarea a 14 trenuri cu câte trei vagoane (42 de vagoane în total).
În plus, autorităţile municipale din Loures şi Odivelas au semnat cu Metropolitano de Lisboa un acord prin care se doreşte construcţia unei linii light rail care oferă conexiune către capitală. Linia va fi de 12.1 km şi 18 staţii şi va conecta două terminale în Hospital Beatriz Ângelo to Infantado (Loures) către staţia de metrou Odivelas (on the Yellow Line). Proiectul are o valoare de 250 milioane EUR şi va beneficia de finanţare prin PRR, ca parte a extinderii sistemului de metrou al oraşului Lisabona. Contractele de construcţie şi achiziţie de trenuri vor fi anunţate la finele lui 2022, care ar urma să fie finalizate în 2025.
Şi Red Line va fi extinsă între São Sebastião şi Alcântara pentru care un studiu preliminar a fost prezentat în ianuarie 2022. Proiectul constă în construcţia a patru staţii şi a unei linii subterane de circa 4 km, din care 380 de metri într-un viaduct. The double-track tunnel will have three stations, iar proiectul va fi finalizat cel târziu în 2026 când va elimina 3700 de maşini individuale pe zi, generând o scădere a emisiilor CO2 cu 6.200 tone în primul an de operare.
Extinderea Red Line este parte a PRR care va primi 280 milioane EUR şi, alături de proiectul de construcţie a LRT către cele două municipalităţi din zona metropolitană a Lisbon, PRR va aloca 304 milioane EUR.
Tot pentru furnizarea unor servicii rapide şi eficiente, compania de transport public Carris a semnat cu CAF un contract de 43 milioane EUR pentru livrarea a 15 tramvaie Urbos, inclusiv mentenanţa acestora pentru o perioadă de cinci ani.
Lucrările de extindere a sistemului de transport public din Lisabona reprezintă un pas important către abordarea problemei de schimbare climatică prin furnizarea unor servicii de transport sustenabil prin care se vor reduce semnificativ emisiile, iar traficul rutier se va descongestiona. Proiectele au ca scop şi regenerarea urbană, permiţând consolidarea şi dezvoltarea huburilor centrale care au o activitate dinamică pe segmentul de servicii, echipamente, locuri de muncă şi zone rezidenţiale.
Finanțare masivă pentru infrastructura feroviară
Pe segmentul de heavy rail, administratorul de infrastructură, Infraestruturas de Portugal, implementează o serie de proiecte, în special pe coridoarele Nord şi Sud pentru a consolida infrastructura şi sistemele și pentru a oferi interconectare şi servicii mult mai calitative.
Prin programul Ferrovia 2020, Portugalia şi-a intensificat activităţile privind şi proiectele investiţionale pe calea ferată, iar prin Planul Naţional de Investiţii 2030, care continuă strategia 2020, se vor implementa tot mai multe proiecte pentru crearea unui sistem eficient, durabil, accesibil, integrat şi digitalizat. Deoarece autorităţile sunt angajate în atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind dezvoltarea unei mobilităţi durabile şi inteligente, proiectele au ca scop mutarea traficului rutier către calea ferată, însă pentru a face faţă unei asemenea provocări, reţeaua feroviară are nevoie de îmbunătăţiri şi dezvoltare. De exemplu, infrastructura rutieră operaţională a Portugaliei este formată de o reţea de 17.760 km, în timp ce cea feroviară este de doar 2.600 km, însă optimizată şi dezvoltată, în special pe arterele principale, poate deveni aptă în preluarea traficului de pe căile rutiere.
Ferrovia 2020 a însemnat lucrări de modernizare, reabilitare, electrificare sau construcţii de secţiuni pe 1000 km de linii (cu 500 km de linie electrificaţi şi 400 km de linii, dotaţi cu sisteme de semnalizare electronică) ce au necesitat 2 miliarde EUR investiții, din care 50% este cofinanţarea Uniunii Europene. Intervenţiile pe coridorul Norte-Sul (Nord – Sud) au o valoare de 420 milioane EUR, cele pe Coridorul Internaţional Sud – 650 milioane EUR, cele pe Coridorul Internaţional Nord – 560 milioane EUR, iar cele pe coridoarele complementare (linii esenţiale) s-au alocat 460 milioane EUR. Din toate aceste investiţii, 84% se află în faza de construcţie sau au fost finalizate, iar 16% în cea de autorizare pentru a fi lansate.
Prin strategia 2030, faţă de celelalte moduri de transport, cel feroviar beneficiază de cea mai mare cotă de investiţii, de 25%, cifrându-se la o valoare de 10.5 miliarde EUR pentru 16 proiecte. Din această valoare, peste 1.7 miliarde EUR este investiţia alocată pentru material rulant ce include achiziţia de vehicule de transport public (metrou, tramvai), dar şi de trenuri regionale şi de lung parcurs.
În cadrul proiectului coridorului Nord-Sud există şapte proiecte ce includ două linii noi, lucrări de extensie ale liniilor existente şi majorarea capacităţii.
Noua linie de mare viteză Porto-Lisbon are un buget investiţional de 4.5 miliarde EUR şi include o linie de peste 336 km. Proiectul a fost propus pentru reducerea timpului de călătorie între cele două oraşe la puţin peste o oră, de la 2 ore şi 50 de minute în prezent. Aceasta va determina creşterea capacităţii şi reducerea traficului pe Northen Line pentru traficul suburban. Linia va fi construită în trei etape, prima constând în construcţia secţiunii între Porto şi Soure care va fi finalizată în 2026-2028, apoi va urma construcţia secţiunii Sure-Carregado urmată de Carregado- Lisboa Oriente. Primele două etape vor avea 5 staţii, vor permite viteze maxime de 300 km/h şi se vor finaliza în 2030, iar etapa a treia după această perioadă. Este important ca în momentul în care linia va fi operaţională, Northern Line va continua să funcţioneze în special pentru serviciile regionale şi cele de marfă, cele de lung parcus mutându-se pe noua linie.
O altă linie nouă care va fi construită prin noua strategie include Porto-Valença-Vigo către Spania, prima etapă care va permite o călătorie de doar o oră. Poiectului i se va aloca o finanţare de 900 milioane EUR, însă prima etapă constă în construcţia secţiunii Braga (Tadim) – Valença (Frontieră cu Spania) cu o valoare de 1.2 miliarde EUR la care s-ar mai adăuga 60 milioane EUR în cazul cvadruplării Minho Line între Contumil (Porto) şi Ermesinde (Valongo). Următoarea etapă a liniei care va fi implementată după 2030 vizează conectarea Porto Airport către Minho şi Galicia, estimată la 350 milioane EUR. Pentru integrarea liniei către noua linie Porto-Lisbon ar trebui să se construiască încă o secţiune de linie între Porto Airport şi staţia Porto – Campanhã cu un cost de 450 milioane EUR. Aceasta va putea avea conectivitate cu Spania prin noua linie Frontieră-Vigo care va permite continuarea serviciilor din Porto – Vigo – A Coruña reducând timpul de călătorie cu circa o jumătate de oră. În plus, se studiază conexiunea între linia de mare viteză şi Minho Line în Valencia.
Tot în cadrul proiectului major Nord-Sud este inclus proiectul de optimizare a liniei Lisbon-Faro (în partea sudică a coridorului), cvadruplarea secţiunilor Roma/Areeiro – Braço de Prata (15.5 km, pe Cintura Line), proiect ce include şi construcţia unei staţii noi şi a secţiunii Contumil – Ermesinde (on the Minho Line).
Alte două proiecte incluse implică creşterea capacităţii pe secţiunea Alverca – Castanheira do Ribatejo şi elaborarea studiilor pentru o nouă linie peste River Tagus în regiunea metropolitană a Lisabonei.
Pentru coridoarele internaţionale Nord şi Sud PNI 2030 se prevede o investiţie de 750 milioane EUR, ca parte a implementării fazei a doua în cazul fiecărui corridor, ce includ construcţia a două noi linii, una pe coridorul internaţional Nord – este propus proiectul noii liniei Aveiro-Mangualde ca faza a doua – şi o altă linie între Sines şi Grândola pe coridorul Internaţional Sud. Alte două proiecte importante ale celor două coridoare feroviare internaţionale includ modernizarea şi duplicarea secţiunii Poceirão – Bombel şi realizarea conexiunii Cascais Line şi port of Lisbon cu Cintura Line, aceasta din urmă având o finanţare de EUR 200 milioane şi ar urma să fie implementată din 2023 până în 2027.
Un alt program major al strategiei este cel de consolidare şi îmbunătăţire a reţelei feroviare naţionale. În acest “capitol” sunt introduse trei proiecte de modernizare şi electrificare a liniilor Régua – Pocinho, Caldas da Rainha – Louriçal şi Casa Branca – Beja, creşterea capacităţii în staţia Ramal de Alfarelos care conectează liniile Western şi Northern pentru a permite trenuri de 750m şi modernizarea liniei Vouga, acesteia alocându-i-se 100 milioane EUR. Ca parte a acestui program sunt incluse şi elaborarea unor studii pentru cinci proiecte privind electrificarea Liniei Est şi crearea unui nou acces în Portalegre, conexiunea dintre Leixões Line (sau Cintura Line) cu Aeroportul Porto, studii pentru construcţia unei noi linii în Vale do Sousa şi studii pentru reactivarea liniilor Pocinho-Barca d’Alva şi Beja – Ourique.
Până în 2028 se vor implementa proiectele de creştere a capacităţii feroviare în zonele metropolitane cu o investiţie de 290 milioane EUR, iar până în 2030 programului naţional de electrificare şi consolidare i se vor aloca 740 milioane EUR.
Până în 2025 ar trebui să se finalizeze proiectul de modernizare şi construcţia conexiunii către Beja şi Faro, investiţia menţionată în planul 2030 fiind de 230 milioane EUR.
Nu doar infrastructura fizică va primi finanţare, ci în cadrul strategiei 2030 sunt incluse şi inovarea şi digitalizarea ce vizează instalarea ERTMS/ETCS şi GSM-R cu o investiţie de 270 milioane EUR, proiecte de siguranţă, inovare şi mediu cu o investiţie de 375 milioane EUR şi proiecte pentru staţii şi siguranţa operaţiunilor (165 milioane EUR) şi modernizarea terminalelor multimodale (200 milioane EUR). Aceste proiecte vor determina creşterea accesului la reţea, a interoperabilităţii şi a rezilienţei pentru a face faţă provocărilor de mediu.
Articol apărut în Railway PRO Aprilie.
