spot_img
marți, decembrie 7, 2021
spot_img

România, în ultimele cinci țări din UE la investițiile în infrastructura feroviară. Cine stă mai prost ca noi

România se situează printre ultimele cinci ţări în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura feroviară, raportate la numărul de kilometri de cale ferată. La nivelul anului 2016, suma alocată de țara noastră a fost de 24.674 euro/km de cale ferată.

Adrian Bărbulescu

investiţiile în infrastructura feroviară trenul București-Suceava

Datele sunt prezentate într-un Studiu privind infrastructura de transport feroviar, realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurenței. Pentru întocmirea acestui clasament au fost utilizate cifrele din anul 2016.

La nivelul anului menționat, România se situa pe locul cinci din coada clasamentului. Pe următoarele poziții s-au clasat, în ordine, Polonia (17.032 euro/km), Croația (17.017), Letonia (10.825) și Estonia (10.606). Poate părea un motiv de mândrie că nu am ieșit chiar pe ultimul loc la acest capitol, însă dacă facem o comparație cu primele cinci țări din punctul de vedere al investițiilor în domeniul feroviar, diferențele sunt ca de la cer la pământ.

Pe primul loc se clasează detașat Marea Britanie, cu 835.637 euro/km de cale ferată, adică de aproape 34 de ori mai mult decât România. Pe următoarele poziții regăsim, în ordine, Danemarca (460.562 euro/km de cale ferată), Austria (271.625), Belgia (265.895) și Franța (184.882).

La nivel european, investițiile în infrastructura europeană au crescut constant

La nivel european, cheltuielile cu infrastructura au crescut constant, de la 29 miliarde de euro în 2011, la 45 miliarde de euro, în anul 2014. În acest interval de timp, cheltuielile de întreținere au fluctuat, în timp ce sumele alocate pentru investiții au continuat să crească. Cel puțin 7 miliarde de euro (16% din totalul cheltuielilor) au fost utilizate pentru liniile de mare viteză.

Costul global al exploatării feroviare și al administrării infrastructurii în UE, în anul 2012, a fost de aproximativ 110 miliarde de euro, din care 60% a fost acoperit din veniturile din transportul de călători și de marfă, 30% din subvențiile publice pentru exploatarea și pentru administrarea rețelei, iar restul din alte surse.

Autorii studiului remarcă faptul că între statele membre ale Uniunii Europene există diferențe majore în ceea ce priveşte vitezele de circulație. Astfel, s-au făcut investiții semnificative pentru modernizarea rețelei feroviare în Europa de Est și pentru dezvoltarea de linii de mare viteză în Europa de Vest.

România, pe o poziție mai proastă în 2017 față de 2016

Spre deosebire de situația din 2016, cea din 2017 nu mai este deloc îmbucurătoare pentru România. Din cele zece ţări monitorizate de IRG-Rail, statul italian a alocat de la bugetul naţional cea mai mare sumă pentru infrastructura feroviară, respectiv peste 4,4 miliarde de euro, în anul 2017. ”În acest clasament, România se află pe penultimul loc (213 milioane de euro, în 2017), înaintea Bulgariei şi după Slovacia. De subliniat faptul că Slovacia are o lungime a reţelei feroviare de aproape 3 ori mai mică decât cea a României şi cu circa 400 de km mai scurtă decât cea a Bulgariei. Sumele alocate de la bugetul naţional al României pentru infrastructura feroviară au scăzut cu circa 20%, în 2017, comparativ cu 2016”, se arată în documentul citat.

Nivelul scăzut al investițiilor în calea ferată se vede clar în calitatea infrastructurii feroviare din România. Potrivit informațiilor postate pe website-ul Comisiei Europene, care au ca sursă Indexul Competitivității Globale 2016-2017, raport anual întocmit de World Economic Forum, România a ocupat poziţia 88 în clasamentul general şi ultimul loc în UE, în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de transport feroviar. Raportul a analizat, pe baza datelor disponibile, evoluţia infrastructurii feroviare din 138 de ţări din întrega lume.

investiţiile în infrastructura feroviară

În afară de investițiile ridicole în infrastructură, o altă barieră în calea unor servicii feroviare eficiente o reprezintă materialul rulant învechit, remarcă autorii studiului. Potrivit informaţiilor raportate Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, de către operatorii de transport feroviar de marfă şi de călători, 73% dintre locomotivele, ramele şi automotoarele deţinute de aceştia au o vechime mai mare sau egală de 30 de ani. Aceeaşi vechime au şi 53% dintre vagoanele operatorilor de transport feroviar din România.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole