Linia ferată București-Oltenița a fost considerată, pe bună dreptate, un exemplu despre cum ar trebui să circule trenurile de navetiști, după ce secția a trecut din operarea statului – CFR Călători – în cea a unei companii private – Transferoviar Călători. Și acum serviciile oferite sunt mult peste cele ale operatorului de stat, însă de ceva vreme a apărut o problemă majoră, și anume întârzierile din ce ce în ce mai mari.
”Dacă ne obișnuisem deja cu întârzieri de 5-10 minute, care sunt chiar ok până la urmă, de prin vară a început coșmarul. Acum încep cu 10 minute dimineața și până seara se acumulează chiar și 60 de minute. Iar călătorii nu mai au răbdare. Se ceartă cu personalul de tren, s-a ajuns aproape de agresivitate, paza lor e doar de formă. De condiții nu ne plângem, dar punctualitatea s-a dus rău de tot”, spune Dumitru Tudose, navetist pe linia ferată București-Oltenița și pasionat feroviar.
Navetiști nemulțumiți. Unii au renunțat la tren și s-au dus la microbuz
Nu este singurul care spune asta. ”E bătaie de joc. Eu fac naveta la București de 4 ani, dar am renunțat și am preferat sa fac naveta cu microbuzul, că în ultima vreme nu mai ajungem la timp la muncă dimineața și seara stai la Cățelu în gară câte 20-30 de minute și de multe ori și mai mult”, spune și Baran Vijdana. Maria Buturugă confirmă: ”Într-o dimineață, așteptănd trenul pentru a ajunge la muncă, în București, auzim trenul venind de la București… (adică în loc să vină cel spre București, venea cel dinspre București – n.red.). Ceea ce este, însă, mai grav decât întârzierea în sine este că trenurile își <pierd> semnalul GPS de îndată ce întârzierea depășește 20 de minute. Le-am scris de mai multe ori, amenințându-i că data viitoare semnalez situația direct la Protecția Consumatorilor”.
Gaby Gabriela spune și ea: ”Pentru navetiști este pur și simplu bătaie de joc, după ce că lucrăm de dimineață până seara, în loc să mai stăm și noi cu familia, stăm în tren si așteptăm cu orele, că nu avem încotro”.
Restricții de viteză pe traseu
Aceste mesaje au fost motiv suficient pentru noi pentru a face o călătorie dus-întors de la Titan Sud (stația CF din estul Bucureștiului, lângă stația de metrou Republica) până la Oltenița, un drum de 60 km care se parcurge cu trenul între o oră și 27 de minute și o oră și 44 de minute. Trebuie menționat faptul că atunci când secția era operată de CFR Călători, durata călătoriei era de aproape trei ore și erau doar două perechi de trenuri pe zi. Acum TFC pune în circulație 12 perechi.
La ora la care am făcut noi călătoria, trenul a mers binișor și am ajuns la destinație cu o întârziere de doar 7 minute. Însă pasagerii din tren ne-au confirmat că am avut noroc, căci de obicei sunt întârzieri mari. Acestea sunt cauzate de starea infrastructurii, mai exact de restricțiile de viteză introduse.
Prima, de 30 km/oră, este între București Sud Grupa C (stația Cățelu) și Căldăraru, în zona ramificației spre centura feroviară a Bucureștiului. Urmează o altă restricție, de 50 km/oră, între Cernica și Tânganu, pe o distanță de aproximativ 2 km. Trenul își reia circulația normală, cu 70-80 km/oră, după care încetinește din nou pe vreo 300 de metri, la 30 km/oră, înainte de intrarea în halta Frunzănești (deja am intrat în județul Călărași). Și nu s-a terminat, căci mai sunt restricții de 30 km/oră pe două secțiuni între Vasilați și Gălbinași. După Budești, unde este al doilea punct de încrucișare a trenurilor, automotoarele circulă normal până la destinația finală, Oltenița.
Iarna e cald în tren. Vara, la fel
Așa acum am văzut mai sus, oamenii nu se plâng de condițiile din trenuri. Automotoarele sunt curate (asta după ce anul trecut Protecția Consumatorului a găsit mizerie de nedescris și le-a tras pe dreapta), iar în ele e cald.
Vara, situația este total diferită: înăuntru se face saună. Cum însă la trenurile Regio nu ești obligat să ai instalație de climatizare, iar geamurile se pot deschide, naveta nu ar trebui să fie chiar un calvar. Asta dacă se circulă conform livretului și nu se prelungește nepermis de mult staționarea la Cățelu. Dacă trenul nu se mișcă, degeaba e geamul deschis.
Peroanele din stații, ca după bombardament
Asta a fost despre materialul rulant. Când ne referim la infrastructura din stații, lucrurile stau și mai rău.
Cu excepția stațiilor de cap de linie, Titan Sud și Oltenița, unde sunt peroane decente, rămase din perioada comunistă, și a haltelor Cernica și Tânganu, refăcute de Primăria Cernica, așa cum am mai scris, restul arată ca după bombardament. Și nu a dat Putin cu bomba, ne-am ”bombardat” singuri. Cazurile fericite sunt cele în care mai există un peron construit din dale de beton din perioada de dinainte de 1989, degradate și ele după atâția ani. În rest, cobori direct în bălării – Căldăraru sau Negoești, de exemplu.
Reduceți întârzierile!
Un serviciu feroviar cu trenuri dese și puse la ore potrivite atrage călători. Oamenii preferă să meargă cu trenul dacă au la dispoziție predictibilitate.
Dovadă stă în acest sens și mulțimea de elevi care s-a suit în trenul TFC la Oltenița pentru a coborî în stațiile următoare. Și miile de navetiști care circulă zilnic pe linia ferată București-Oltenița și retur. Însă atunci când predictibilitatea dispare, se micșorează și apetitul oamenilor pentru transportul feroviar. Nu putem decât să sperăm că problemele semnalate de noi vor fi rezolvate și secția de circulație feroviară 801 va reveni la normal.
