Industria feroviară, o afacere la remorca politicii

14 mai 2020

Evaziune fiscală, umflare a cheltuielilor prezentate statului pentru decontare, compensații grase, dar și legături strânse cu clasa politică, astfel se prezintă industria transporturilor și echipamentelor feroviare la 20 de ani de la apariția primilor operatori privați.

Doru Cireașă

Industria feroviară, o afacere la remorca politicii
Politicienii partidelor și-au dat mâna pentru a sărbători afacerile lui Călin Mitică

Fără excepția aproape, greii căii ferate românești au probleme cu procurorii, însă scapă de aceștia în funcție de noroc și susținere politică. Primii trei oameni de afaceri din domeniu, anume Ganea Iorgu, Regio Călători (Brașov), Călin Mitică (Transferoviar Grup) și Gruia Stoica (Grampet) sunt în vizorul procurorilor pentru fapte mai mult sau mai puțin clare. Iar primele două firme menționate au conexiuni clare în sfera politicii. Nu s-au sfiit să pozeze alături de politicieni în cele mai diverse împrejurări, iar ultimii au simulat astfel preocuparea fațăde sectorul feroviar.

Schema clasică: facturarea serviciilor umflate intra-grup

Compensațiile oferite operatorilor privați pentru serviciile publice de transport de persoane a fost transformată dintr-o măsură socială de susținere a activităților într-o oportunitate de îmbogățire.

Cel puțin acesta este cazul grupului de afaceri din jurul Regio Călători.

Cum funcționează schema? Ideea de bază este înființarea câtorva firme în interiorul grupului specializate pe anumite activități, cum ar fi întreținerea și închirierea căii ferate interoperabile, închirierea de material rulant sau repararea acestuia. Divizarea ar avea economic o logică anume, un mai bun control al costurilor de tipuri de operațiuni, o imagine mai clară a rentabilității diferitor activități. Schema poate fi însă fraudată și folosită pentru optimizări fiscale. Firmele ce nu pot înregistra profituri mari, căci nu ar mai încasa compensații sau cele situate în medii fiscale cu impozitare ridicată transferă profiturile către celelalte firme din grup. In cazul de față, toate acestea prestează servicii operatorului de transport de călători, anume cel care încasează subvenția de la stat, și care legal n-are voie să înregistreze un profit de peste 3% din venituri (5% până în 2013).

Ce spun procurorii

Procurorii DNA spun că oficiali ai Regiotrans ar fi mituit angajați CFR SA pentru a confirma volumului de tren km (indicator principal în funcție de care se acorda subvenția). Astfel, SC Regiotrans a obținut, în mod nelegal, subvenții de la bugetul de stat.

„În perioada 7 ianuarie 2009 – 20 ianuarie 2015, în baza unui număr de 74 de cereri și a notelor de fundamentare și justificare a subvențiilor atașate cererilor, Ganea Iorgu și Comana Costel (decedat în data de 25.02.2015) au încasat pentru firma lor subvenții în valoare totală de 236.238.281 lei (echivalentul a 54.506.882 euro) cu încălcarea legii.

Suma de 236.238.281 lei reprezintă parte din suma totală de 1.061.343.466 lei ce a fost încasată de inculpata SC REGIOTRANS SRL cu titlu de subvenție de la buget în perioada 2009 – ianuarie 2015.

Regiotrans ar fi beneficiat de complicitatea SC RC CF TRANS SRL și SC RAIL FORCE SRL (firme din același grup cu SC REGIOTRANS SRL).

La data faptelor, Ganea Iorgu și Comana Costel aveau calitatea de administratori în drept, respectiv după caz, doar în fapt, în cadrul SC REGIOTRANS SRL, SC RC-CF TRANS SRL și SC RAIL FORCE SRL.

Ultimele două societăți au fost interpuse ca prestatori de servicii pentru SC REGIOTRANS SRL în scopul majorării artificiale a costurilor reale de transport ce erau luate în calcul în procedura acordării subvenției. Astfel, a fost creată o schemă prin care s-a realizat un transfer de subvenție de la SC REGIOTRANS SRL la celelalte firme din grup, între care SC RC CF TRANS SRL și SC RAIL FORCE SRL.

Urmare a indicelui ridicat de profitabilitate înregistrat de cele două societăți complice interpuse care nu aveau o cotă de profit limitată, s-au distribuit dividende, de către SC RC CF TRANS SRL, acționarilor Ganea Iorgu și Comana Costel, respectiv de SC RAIL FORCE SRL, suspectului Comana Costel și unei alte persoane, în valoare de peste 83 de milioane de lei”, spunea DNA la momentul la care a decis trimiterea în judecată.

Este o „schemă infracțională de externalizare a profiturilor către alte societăți comerciale afiliate, prin transferul de subvenție acordată cu încălcarea legii”, susțin procurorii.

Susținerea politică, cheia de boltă a lipsei de probleme

Interesant este faptul că timp de șase ani afacerile celor doi au curs fără probleme. Există posibilitatea ca luptele din cadrul PSD să fi dus la demararea anchetei împotriva Regiotrans. Ancheta a fost anunțată oficial la începutul lui 2015 când la șefia Guvernului se găsea Victor Ponta, adversar politic al liderului de mai târziu al partidului, Liviu Dragnea. Ancheta a reprezentat o lovitură pentru Iorgu Ganea și Costel Comana, dar și pentru Liviu Dragnea. Din dosar au rezultat legăturile puternice existente între Comana și Dragnea. Cei doi ar fi fost colegi de facultate la Facultatea de Transporturi a Politehnicii bucureștene.

Costel Comana, la distractie cu șeful Tel Drum și cu familiile în Brazilia
sursa foto: Rise Project. Costel Comana, la distractie cu șeful Tel Drum și cu familiile în Brazilia

Dragnea, Comana și alți apropiați au călătorit împreună sau s-au intersectat de nu mai puțin de nouă ori în periplurile multianuale peste Atlantic, în Brazilia.

Comana a făcut și el investiții imobiliare în această țară. Costel Comana, fost coleg de facultate cu Dragnea, a înființat doua societăți comerciale pe malul Atlanticului, cu ajutorul unui localnic.

Comana a înființat în februarie 2014, în Fortaleza, două firme: Regiotrans Fabricacao de Locomotivas si Robra Construcao LTDA. Prima a imprumutat numele companiei românesti de transport feroviar care l-a îmbogățit pe Comana, dar i-a adus si problemele penale, iar cea de-a doua, Robra, vine de la îmbinarea celor două state în care el făcea afaceri, România-Brazilia.

În primăvara acelui an, Liviu Dragnea a fost condamnat cu suspendare în dosarul „Referendumul”.

Regiotrans devine Regio Călători. Rocada managementului și a acționarilor

Problemele de care s-a lovit Regiotrans și întregul grup au fost învățătură de minte pentru acționarul rămas în viață. Afacerile Regiotrans au fost trecute pe o nouă societate, Regio Călători, și au fost schimbați atât acționarii, cât și administratorii firmelor, astfel încât acestea să nu mai poată fi considerate parte a aceluiași grup de interese. Iorgu Ganea a rămas acționar, alături de Adela Comana, fata lui Costel Comana, doar a RC-CF, gestionar de infrastructură neinteroperabilă.

Afacerile firmelor RailForce, Regio Călători și RC CF par puternic intercorelate nu numai la capitolul servicii oferite reciproc, ci și la management.

Astfel, Rail Force are ca administrator, dar și unic acționar pe Brânzaru Rodica. Ea apare însă pe Linkedin ca fiind director comercial al Regiotrans Brașov, companie devenită ulterior Regio Călători.

Brânzaru este asociată în firma Mineral Oil cu Iorgu Ganea și Adela Comana, fiica lui Costel Comana. Ganea și Adela Comana sunt acționarii RC – CF.

Regio Călători, firma ce încasează subvențiile statului și plătește mai departe servicii către RC CF și Rail Force este deținută integral de către Georgeta Tănase care este și administrator. Tot ea este administrator și la firma RC – CF care facturează TUI la Regio Călători. Georgeta Tănase mai figura, cel puțin în 2016, ca administrator al MARUB, firmă ce are ca acționari familia Comana.

În pofida încrengăturii de relații de famili și comerciale, managementul Regio Călători susține că firmele sunt total independente una de alta și nu sunt afiliate.

”Afirmațiile dvs. (…) referitoare la legăturile de afiliere și eventuale profituri înregistrate în baza contractelor încheiate cu companii afiliate, nu sunt fundamentate. Rail Force S.R.L. nu este persoană juridică afiliată cu Regio Călători S.R.L., în sensul prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, spune conducerea Regio Călători.

Dacă din punct de vedere strict fiscal, al literei legii, Regio Călători poate avea dreptate, operațional autoritățile statului consideră că Regio Călători și RC-CF fac parte din același grup. Cel puțin asta susține Consiliul Național de Supraveghere în domeniul Feroviar în Studiul privind Infrastructura Feroviară pe anul 2019.

Opinia Regio Călători privind această problemă poate fi consultată integral aici.

Călin Mitică, liantul PNL – PSD

Susținerea politică și afacerile întrepătrunse între firmele din grup sunt ceea ce reprezintă un element comun între Regiotrans – Regio Călători și Transferoviar Grup din Cluj.

Patronul acestuia, omul de afaceri Călin Mitică, are și el bune conexiuni politice atât la actualul partid de guvernare, PNL, cât și la PSD.

El este un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Firmele ultimului au obținut profit din vânzarea către Mitică a unor mașini de lux.

Presa a relatat că firma lui Rus a cumpărat de la Transferoviar un teren şi o cabană în municipiul Cluj-Napoca. Tranzacţiile au avut loc cu o jumătate de an înainte ca Ioan Rus să preia portofoliul Ministerului Transporturilor.

După ce Rus ce a devenit ministru, Transferoviar Grup a câştigat trei contracte cu CNCF CFR SA, pentru efectuarea de reparaţii a liniilor de cale ferată.

În decembrie 2013, cu şapte luni înainte ca Ioan Rus să depună jurământul pentru preluarea portofoliului Ministerului Transporturilor, compania privată de transport feroviar de mărfuri Transferoviar Grup SA a încheiat cu una dintre firmele lui Ioan Rus două contracte comerciale.

Astfel, Călin Mitică, asociat cu 98,79% din acţiunile Transferoviar Grup SA, şi Kinga Mădărăşan, directoarea companiei, au hotărât în decembrie 2013 ca societatea să achiziţioneze de la SC Autosincron SRL Cluj-Napoca trei autoturisme de lux.

Firma RMB Auto a fost subcontractor declarat la reparația motoarelor pentru ramele Desiro, în timp ce Ioan Rus era și ministru. Contractul pe reparația motoarelor la Desiro (revizia R7) a fost semnat de Călin Mitică cu CFR Călători în timp ce ministru era Ioan Rus. Club Feroviar a scris despre acest subiect aici.

Dar conexiunile Transferoviar Grup nu sunt doar cu PSD, ci și cu PNL. În februarie un eveniment organizat de Remarul 16 Februarie a fost unul dintre puținele evenimente din industrie care au reunit politicieni PSD și PNL. Au fost prezenți, fără probleme de vrășmășie politică, Vasile Blaga (PNL), Rareș Bogdan (PNL), Vasile Dâncu (PSD), Ioan Rus (PSD), Cozmin Gușă (PSD), Lucian Bode (PNL), Emil Boc (PNL), conducerea CFR Călători.

Dintre toți, Călin Mitică pare cel mai apropiat de europarlamentarul Rareș Bogdan, un fost jurnalist intrat în politică care și-a bazat ascensiunea pe discursuri dure și pline de patos împotriva corupției.

Descălecarea florii politicienilor a avut loc în pofida faptului că în prezent există o dispută comercială între CFR Călători și Remarul 16 Februarie. Firma lui Mitică aproape că a sechestrat șase rame Siemens Desiro care ar fi trebuit returnate reparate până acum la CFR Călători. Între compania de stat și Remarul 16 Februarie are loc chiar un proces în Justiție pe această temă.

Cât privește afacerile Transferoviar, acestea par bazate pe aceeași schemă care oficial este o dovadă de raționalitate economică. În 2018, Transferoviar Grup s-a divizat parțial, potrivit unui proiect prezentat ONRC. Astfel, din companie a rezultat Transferoviar Administrare Active SRL, firmă specializată în închirierea materialului rulant (asmenea Rail Force din cadrul grupului Regio), Transferoviar Infrastructură Neinteroperabilă care să gestioneze infrastructura închiriată de la CFR SA.

Oficialii Transferoviar justifică operațiunea prin eficiența crescută, dar și prin faptul că Legea 202/2016 obligă la deținerea unui bilanț separat pe partea de infrastructură. Operațiunile intra-grup derulate nu sunt publice și pot fi cercetate doar de către ANAF, Consiliul Feroviar sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Ultima instituție pretinde însă că nu prea are treabă cu verificarea costurilor prezentate statului de către operatorii de călători la justificarea subvenției incasate.

Transferoviar, pierderi la Călători, profit per total

Operațiunile intra-grup efectuate nu sunt publice însă datele de la Ministerul de Finanțe indică faptul că motorul afacerii este componenta de transport de călători, Transferoviar Călători. Aceasta a obținut an de an, în ultimii patru ani cifre de afaceri în jurul a 100 de milioane de lei, respectiv 65-70% din cea a întregului grup (vezi tabel). Însă, rezultatele pozitive nu au fost cele ale Transferoviar Călători, în pofida subvenției încasate de la stat, ci cele ale componentelor de închiriere cale ferată și material rulant care au înregistrat un profit net de 4,5 milioane lei în perioada 2016-2018 față de pierderi de 24 milioane lei din transportul de călători.

Transportul de călători, doar un pretext de a încasa bani publici?

Oricum compensațiile statului par a fi cheia principală în afacerile grupulurilor Regio și Transferoviar, dar și a altor firme abonate la aceste contracte.

Cei mai dependenţi operatori de transport feroviar de călători din România sunt Interregional Călători, cu 83,04%, Regiotrans (actualul Regio Călători) cu 79,53% şi Transferoviar Călători cu 74,54%, potrivit unui raport al Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar, organism aflat sub tutela Consiliului Concurenței, de anul trecut. Dacă analizăm gradul de ocupare, în cazul Interregional acesta era în 2017 de numai 27,79%, în scădere față de anul anterior, când se înregistrase 36,5%. Pentru Regio Călători și Transferoviar Călători nu sunt cifre disponibile în acest sens în Raport.

Raportul anual al Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar, organism aflat sub tutela Consiliului Concurenței, arată dependența de subvenție în transportul feroviar. Companiile umblă cu trenurile aproape goale și depind de banii de la stat, altele au peste 80% grad de ocupare.

Club Feroviar a dorit să afle și opiniile Autorității pentru Reformă Feroviară privind  justețea compensațiilor plătite de stat operatorilor privați organizați ca grupuri de afaceri. Opinia acesteia și cea a Ministerului Transporturilor pot fi găsite aici.