spot_img
marți, noiembrie 30, 2021
spot_img

Se împlinesc 140 de ani de la inaugurarea primei căi ferate realizate de statul român

Luni, 18 octombrie 2021, se împlinesc 140 de ani de la inaugurarea primei căi ferate realizate de statul român.

Traseul feroviar Buzău-Mărășești, deschis în anul 1881, este prima cale ferată realizată de o unitate feroviară a statului român. Construcția a fost de un real succes, lucru ce a dat startul construcției de căi ferate în România, fără concesionari străini, se arată într-o postare de pe site-ul CFR Călători.

Inaugurată la 18 octombrie 1881, linia Buzău-Mărășești (90,067 km) – “prima linie care leagă direct Moldova cu Muntenia” (ziarul Timpul 1881), a însemnat un succes deplin al tehnicii feroviare românești. Traseul a fost bine ales, cu multe aliniamente (cel mai lung avea 18 km), a necesitat construirea a opt poduri de lemn, iar costurile au fost mult mai mici față de oricare altă țară din Europa. Materialul rulant motor provenea de la materialul rulant al liniilor ruseşti construite în timpul Războiului de Independenţă, precum locomotivele ruseşti “Unirea”, “Independenţa”, “Şoimul”, “Putna” etc.



Inaugurarea primei căi ferate românești, după doar doi ani de lucrări

Lipsa unei legături directe între Buzău şi Mărăşeşti s-a resimţit, pentru prima oară, în cazul transporturilor militare din timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), notează Agerpres.

Imediat după război, la iniţiativa prim-ministrului Ion C. Brătianu, s-a hotărât să se încredinţeze inginerilor români construcţia căii ferate Buzău-Mărăşeşti, care devenise o prioritate politică, strategică şi economică.

Prin Legea nr. 591, promulgată de principele Carol I, linia Buzău-Mărăşeşti era declarată de „utilitate publică”. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 martie 1879. Proiectele urmau să fie întocmite de Ministerul Lucrărilor Publice, în acest sens fiind înfiinţat, în aprilie 1879, ”Serviciul liniei de fier Buzău – Mărăşeşti”.

Linia de cale ferată, în lungime de 90 km, a fost proiectată şi executată în perioada 1879-1881, sub coordonarea inginerului Dimitrie Frunză, care absolvise, în 1856, Şcoala de Poduri şi Şosele din Paris şi fusese în serviciul întreprinderii Gouilloux, la construcţia liniei Ploieşti-Predeal. Alături de acesta au contribuit la realizarea liniei de cale ferată Buzău-Mărăşeşti alţi 22 de tineri ingineri români.

Răscumpărări de căi ferate

În perioada construcției liniei Buzău – Mărășești au avut loc mai multe evenimente importante pentru căile ferate din România. În anul 1880, statul român răscumpără de la Societatea Acționarilor C.F.R. (înființată în locul consorțiului Strussberg) cei 921 km de cale simplă (inclusiv material rulant și toate instalațiile) pe care aceasta îl exploata.

La 23 aprilie 1880 se înființează “Direcțiunea generală princiară a căilor ferate” (pe scurt Direcțiunea generală C.F.R.), însărcinată cu construcția și exploatarea căilor ferate în principatele unite de atunci. Aceasta răscumpăra, sechestra şi unifica reţeaua de căi ferate de pe teritoriul României, fie de stat, fie concesionate.

La 1 iulie 1882 au fost răscumpărate și celelalte linii de cale ferată care nu făceau parte din concesiunea Strussberg, inclusiv linia Cernavodă-Constanța.

Tot 1 iulie 1882 este data când are loc unificarea totală a rețelei feroviare a României (țara devenise regat în 1881), iar la data de 28 iunie 1882 Legea de unificare a tuturor căilor ferate române a fost aprobată.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole