II. Bilanț al guvernărilor PSD în sectorul feroviar: mici progrese, mari întârzieri, companii nereformate

La începutul anului 2020 s-ar împlini trei ani de guvernare a PSD la cârma Ministerului Transporturilor. Primul guvern  – Sorin Grindeanu în ianuarie 2017 a fost urmat în iunie 2017 de cel al lui Mihai Tudose, apoi în ianuarie 2018 de cele ale lui Mihai Fifor (interimar) și Vioricăi Dăncilă. Club Feroviar vă prezintă marți a doua parte a analizei  privind îndeplinirea promisiunilor făcute la începutul acestor ani. Astăzi analiza privește situația companiilor CFR Călători și CFR Marfă, precum și cea a Autorității pentru Reformă Feroviară.
moțiunea de cenzură Cuc declară război FCC

Cel mai bun reper privind performanțele companiei naționale de transport feroviar de călători, CFR Călători, este radiografia prezentată zilele trecute de către șeful Autorității pentru Reformă Feroviară, Gigi Gavrilă, prilejuită de „Zilele Feroviare 2019”.

În perioada 2016 – 2019 compensația alocată CFR Călători a avut una dintre cele mai susținute creșteri, comparativ cu ceilalți operatori feroviari de transport călători, respectiv de la 1,06 la 1,14 miliarde lei, o creștere de 7,54%.

Creșterea compensației încasate de CFR Călători a avut loc în pofida scăderii numărului de trenuri operate cu 6,84%, respectiv de la 409.224 trenuri în 2016 la 381.527 trenuri în 2019. AFR definește subvenția ca sumă a compensației primite de la buget și facilităților acordate (spre exemplu studenților). Pe partea de facilități, CFR Călători a încasat în perioada ianuarie august 2019 313 milioane lei în condițiile în care în întregul an 2017 a primit 310 milioane lei, iar în 2018 437 milioane lei. Trebuie menționat însă că facilitățile acordate studenților au grevat doar o parte a anului 2017 căci au intrat în vigoare în cursul acestuia.

Costurile medii înregistrate de CFR Călători au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri, respectiv  de la 39,47 lei în 2016 la 52,43 lei în 2018. Aceasta face ca CFR Călători să aibă una din cele mai mari scăderi ale indicatorului de eficiență calculat de ARF tren – kilometru pe salariat (de la 4.160 la 3.862).  Indicatorul este de două ori mai slab decât ceal al Transferoviar Călători și de 4-5 sub cel al Softrans, companie care operează însă exclusiv trenuri interregio.

Compania de stat a înregistrat o contracție a activității în 2018 comparativ cu 2017. Raportul de activitate pe 2018 indică scăderea la 95,7% a indicatorului trenuri pe zi, la 95,1% a indicatorului tren-kilometru față de 2017 și 96,8% a celui tren-kilometru.

Compania are însă planuri de creștere a parcului de material rulant căci scăderea serviciului prestat nu a fost însoțită și de micșorarea gradului de aglomerare a trenurilor. Valentin Dorobanţu, directorul general CFR Călători a spus zilele trecute că anul 2019 se va încheia cu 54 de vagoane modernizate, iar parcul activ de vagoane al CFR Călători se va apropia de 1.000.

El a declarat: “Evoluţia parcului de vagoane este în plus faţă de acum 2-3 ani, media fiind un plus anual de 150-200 de vagoane”.

CFR Marfă

Eforturile de redresare ale companiei par a fi însoțite de rezultate timide dacă facem comparație între 2016 și 2018. La finele lui 2016,  CFR Marfă a avut venituri de 745 milioane lei, cheltuieli de 939 milioane lei, ceea ce a dus la o pierdere de 194 milioane lei. Numărul personalului a fost de 6250. Nivelul datoriilor a fost de 871,6 milioane lei. Cifrele sunt cele care apar la Ministerul de Finanțe.

În 2018 cifrele au fost următoarele: venituri de 763 milioane lei, inferioare celor din 2016, dacă luăm in calcul inflația, creșterea nominală fiind de doar 2,4%. Cheltuielile au scăzut la 921 milioane lei rezultând un o pierdere brută de 158 milioane lei, semnificativ mai mică decât în 2016. Nivelul datorilor a continuat însă să crească, acestea atingând valoarea de 1,21 miliarde lei. Un miliard de lei este valoarea datoriilor înregistrate la mgestionarul infrastructurii CFR SA, spunea recent, la Zilele Feroviare 2019, Constantin Axinia, fostul șef al CFR SA.

Compania de marfă înregistrează mici ajustări ale activității sale. Fără o reformă profundă a activităților și în contextul în care luna viitoare Comisia Europeană va lua o decizie importantă privind viitorul operatorului de marfă, soarta acestuia se anunță dificilă. Comisia urmează să decidă dacă măsurile ce au dus la anularea datoriilor CFR Marfă în urmă cu câțiva ani în vederea privatizării sunt sau nu ajutor de stat, interzis de legislația Uniunii.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară

Instituția are două obiective principale de activitate, anume achiziția de material rulant și adoptarea legislației UE în domeniu. Niciunul dintre acestea nu pare a decurge fără poticneli. Trebuie spus că România s-a „grăbit” să fie în primul eșalon al statelor care se angajează să implementeze pachetul feroviar, deși putea să amâîne momentul pentru 2020.

Ceea ce este criticabil la modul în care a a fost atins primul obiectiv, cel privind achiziția de rame electrice regionale, este faptul că, astfel cum a fost creată documentația, a fost  deschisă ușa contestațiilor. Deciziile ARF sunt contestate la Consiliul Național al Contestațiilor după ce aproape totul a fost pus sub semnul întrebării, anume capacitatea unor ofertanți de a livra ramele în timp util, consumul energetic al acestora, posibile conflicte de interese la membri ai comisiei de licitație, accesul neîngrădit pe piața europeană, etc.

La capitolul legislație feroviară, România este una dintre cele nouă țări UE care s-au angajat să transpună Directivele UE în iunie 2019, restul țărilor angajând termenul 2020. De un an de zile, România încearcă să implementeze legislația necesară, aceasta fiind in stadiu de propunere la Ministerul Transporturilor. România are un deadline în luna noiembrie pentru îndeplinirea obligațiilor, în caz contrar riscând procedura de infrigement și plata de amenzi.