Guvernul a primit propuneri de renunțare la salarizarea din Legea Personalului Statutului Feroviar, și anume faimosul articol 18 care stabilește grila de salarizare pentru personalul din domeniu.
Propunerea analizată de Guvern, mai precis care se află la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG), a fost înaintată acestuia de către Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România săptămânile trecute.
„Am avut discuții la SGG” spune Simona Istrate, președinte al Organizației. Într-o adresă trimisă SGG, OPSFPR scrie că „una dintre principalele cauze care au condus la aceste dezechilibre în sectorul transportului feroviar este art. 18 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar”.
Simona Istrate afirmă că este absurd ca statul să impună unui sector privat și patronatelor din domeniu niveluri salariale, așa cum nu au fost impuse astfel de plafoane nici la mineri, nici în energia nucleară sau alte domenii. Astfel de plafoane există doar la nivelul funcționarilor publici și a celor speciali, gen magistrați, polițiști etc.
„Una din cauzele principale ale declinului sectorului feroviar, în ansamblul său, este impunerea unui salariu minim pentru întregul sector feroviar, iar una dintre primele soluții pentru a ajuta transportul feroviar să supraviețuiască acestei perioade de criză este abrogarea art. 18 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar”, se arată în adresa îniantată Guvernului.
Legea Statutului ar prevede o salarizare de 2,2 ori salariul minim pentru un absolvent de facultate care este lipsit de orice experiență, acestei salarizări adăugându-i-se grupe de muncă specială, deosebită.
Există însă și argumente de natură economică invocate de OPSFPR. Toate costurile salariale în creștere se duc în taxe și tarife percepute patronatelor. „Suntem cei care suportă salarizarea în creștere de la CFR, CFR Călători, AFER, ASFR, AGIFER prin TUI, compensațiile în creștere încasate de operatorul de călători de stat, taxe și tarife ale celorlalte instituții”, spune ea.
„Este evident că, prin adoptarea acestei legi, în lipsa unui dialog tripartit, a fost golită de conținut Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, constituindu-se într-un veritabil contract colectiv colectiv de muncă la nivel sectorial, prin care s-au stabilit coeficienţi minimi de ierarhizare pe categorii de angajaţi/lucrători, fără consultarea patronatelor”, spune OPSFPR.
Impactul salarizăii asupra costurilor în sector
Mai precis care sunt cifrele prezentate de OPSFPR:
- Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Creșterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024, cu suma de 864.807,13 mii lei, este cauzată de:
– majorării cheltuielilor cu salariile cu suma de 893.489,51 mii lei în anul 2024 față de cheltuielile cu salariile aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023 prin HG nr. 1114/16.11.2023, majorare aferentă reîntregirii acestora, în anul 2024, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale, în anul 2023, conform art. 73, alin. 1, lit. e) din Legea nr. 421/28.12.2023, aferente aplicării Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare și art. XIII, alin. (1) din OUG nr. 31/28.03.2024; - Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători “ C.F.R. Călători” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Creșterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024, cu suma de 359.894 mii lei, este cauzată de:
– majorarea cheltuielilor cu salariile cu suma de 384.453 mii lei în anul 2024 față de cheltuielile cu salariile aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023 prin HG nr. 1115/2023, majorare aferentă reîntregirii acestora pentru întreg anul 2024, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023 conform legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările și completările ulterioare. - Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă “CFR MARFĂ” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Majorarea cheltuielilor de natură salarială, prognozată pentru anul 2024, în cuantum de 34.513 mii lei este prevăzută în conformitate cu prevederile art. 73, alin. (1), lit. a), c) și e) și programată cu respectarea simultană a condițiilor art. 73, alin. (8) din legea nr. 421/2023, astfel:
– 17.010 mii lei reprezentând creșterea cheltuielilor de natură salarială prevăzută cu încadrarea în valoarea aferentă indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 de 6% conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2024 și proiecția acesteia pe anii 2025–2027 și Scrisorii cadru privind contextul macroeconomic, metodologiei de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2024 și a estimărilor pentru anii 2025-2027, precum și a limitelor de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite nr. 464.195/13.11.2023, emise de Ministerul Finanțelor, conform prevederilor art. 73, alin. (1), lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023;
– 2.184 mii lei aferentă majorării salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi altor cheltuieli de natură salarială aferente, conform prevederilor H.G. nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat, cu modificările ulterioare, numai pentru personalul care intră sub incidenţa acestor reglementări, majorare a salariului minim brut cu impact în aplicarea Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, prevăzută conform art. 73, alin. (1), lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023;
– 15.319 mii lei creștere a cheltuielilor cu salariile, aferente reîntregirii acestora, pentru întreg anul 2024 determinate ca urmare a acordării unor creșteri salariale în anul 2023 – urmarea aplicării prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare, începând din data de 01.07.2023, în conformitate cu art. 73, alin. (1), lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023.
Aceste majorări salariale au generat efecte ”în lanț” la nivelul întregului sector feroviar, atât pentru administratorul de infrastructură feroviară, operatorii de transport feroviar de călători, de marfă, autoritățile feroviare și industria reparatoare.
Recul al industriei feroviare
Toate aceste lucruri au loc într-un context general caracterizat prin regresul transporturilor feroviare, mai adaugă Patronatele. Cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică arată faptul că transportul feroviar de marfă este într-un declin accentuat.
- Numărul pasagerilor care au călătorit cu trenul, în primul trimestru din 2024, a fost de 17,408 milioane, în scădere cu 3,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
- Transportul feroviar de pasageri a avut, în primele trei luni ale anului, o pondere de 16,8% în transportul total de pasageri, fiind depăşit, de departe, de transportul rutier, cu o pondere de 77,8%.
- În ceea ce priveşte transportul feroviar de mărfuri, volumul a înregistrat scădere cu 11,3% faţă de trimestrul I din 2023, cauzată de evoluţii negative ale tuturor componentelor.
- Au fost transportate 11,086 milioane de tone de mărfuri, din care 79,6% în transport naţional. Parcursul tarifar al mărfurilor a înregistrat scădere cu 3%, înregistrându-se creştere doar în transport naţional, cu 4,6%, potrivit INS.
- INS menţionează, totodată, că majoritatea indicatorilor tehnico-economici de utilizare a parcului de vehicule în transportul feroviar au înregistrat o evoluţie negativă comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.
- În ceea ce priveşte vagoanele încărcate intrate din străinătate (mii vagoane), s-a consemnat o scădere cu 16,7%, iar la parcursul mediu zilnic al locomotivelor folosite pentru transportul mărfurilor (km/zi), o reducere cu 12,7%. Vagoanele încărcate pe reţeaua CFR (mii vagoane) au scăzut cu 12,2%, iar viteza medie comercială a trenurilor de marfă (km/h) s-a diminuat cu 8,9%.
- Greutatea medie brută a vagoanelor de marfă (tone/tren) s-a redus cu 6,8%, viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (km/h) a scăzut cu 3,8%.
Simultan cu majorarea de peste 20% a taxei de acces la infrastructură feroviară, impusă de CFR SA începând cu 1 martie 2024, majorările salariale impuse prin aplicarea prevederilor Legii 195/2020, transportatorii feroviari de marfă se confruntă cu majorări substanțiale și impredictibile ale prețului energiei de tracțiune și la motorină.
Sectorul transportului feroviar e într-o pantă descendentă și se confruntă cu o scădere accentuată a prestațiilor și, implicit, a veniturilor. Dacă transportul feroviar de călători nu ar fi subvenționat de stat și majorările tarifare la motorină, energia de tracțiune, TUI și forța de muncă nu ar fi absorbite în compensația pentru serviciul public, sectorul feroviar s-ar bloca definitiv.
„Dacă se va continua această sarabandă a creșterii costurilor operaționale, mulți expeditori vor opta pentru transportul rutier și vom asista la transfer modal invers față de obiectivele Uniunii Europene, de la feroviar la rutier”, scrie OPSFPR.
Sindicatele se opun
Evident că propunerea nu convine sindicatelor feroviare, iar acestea au argumentele lor.
„Investiția cea mai importantă este în resursa umană și atât timp cât o ignori ei nu vor avea niciun viitor, locomotivele acelea nu va avea cine să le ducă. Ei trebuiau să facă cereri statului român precum statului german, francez, italian să găsească soluții și să achiziționeze material rulant care să îl dea și operatorilor de transport de marfă. Firme care sunt licențiate la noi în țară pleacă cu locomotivele OBB, DB. Dacă la alte state se poate, ar trebui găsite soluții să se poată și la noi. Altfel, bătându-și joc de oameni, vom avea deficit de personal, cei care lucrează acum peste 80% cumulează pensia cu salariul și în curând se va rămâne fără personal. Nu înțeleg. Până acum voiau salarii majorate și posibilitatea de a da grupă specială la toți, acum nu le mai convine? Aceasta căci au ieșit salariile la negru la suprafață. Erau mecanici care lucrau la două firme simultan, la una cu acte în regulă, la alta luau banii la capăt de secție”, spune Iulică Măntescu lider al Federației Mecanicilor de Locomotivă.
Renunțarea la articolul 18 ar readuce industria feroviară într-o perioadă în care majoritatea angajaților erau plătiți cu salarii în jurul celui minim.
Maxim Rodrigo, alt lider sindicat important afirmă că în spatele solicitărilor se găsește starea proastă a infrastructurii care face ca vitezele de circulație ale trenurilor și implicit rentabilitatea să fie extrem de mici. Cine vrea să facă trei-patru zile ca să traverseze țara cu un tren?, întreabă el retoric.
El critică și sectorul privat pe partea de călători susținând că la apariția operatorilor aceștia au afirmat că nu vor cere compensații, iar acum stau cu mâna întinsă la buget ca și compania de stat. Intrarea lor pe piață nu a făcut decât să crească sumele plătite de stat drept compensații.
