Guvernul ajută CFR Călători pe ușa din dos

În condițiile în care s-ar putea ca instituția Consiliul Concurenței să nu aprobe o nouă formă a actelor adiționale a Contractelor de Servicii Publice pentru 2025, în care compensația CFR Călători crește mult mai mult decât a altor operatori, Guvernul a decis să ajute operatorul de stat pe ușa din dos, printr-o formulă care nu e accesibilă operatorilor privați.

Mai precis, în loc de compensații date prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, Guvernul va da direct banii companiei CFR Călători printr-o injecție în capitalul social al companiei, cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare al cărui proiect a fost publicat de către Ministerul Finanțelor.

De regulă, majorările de capital sunt făcute de acționari când sunt necesare resurse pentru investiții, dezvoltări, achiziții. În cazul CFR Călători statul vine cu bani de majorare pentru a acoperi pierderile companiei.

Proiectul invocă „riscul perturbării activității operatorilor economici din domeniul transporturilor, în situația nealocării de fonduri reprezentând subvenții, cheltuieli pentru decontarea de facilități acordate potrivit legislației în vigoare și pentru majorarea de capital”.

Cine primește

„Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 ”Active financiare”, alineatul 72.01.01 ”Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se alocă fonduri pentru majorarea în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. – Călători” – S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat. Fondurile alocate (…) se utilizează de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. – Călători” – S.A., în vederea acoperirii datoriilor către bugetul de stat”, spune proiectul.

Practic, CFR Călători ar urma să ia o parte din cei 750 de milioane de lei primiți în plus de către Ministerul Transporturilor.

Alți beneficiari

În situații asemănătoare (nu vorbim de compensații) se găsesc și CFR SA, și Carpatica Feroviar. Proiectul cere:

„Art.55 – (1) Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat. (2) Fondurile alocate potrivit alin. (1) se utilizează de către Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. în vederea acoperirii cheltuielilor curente și de capital (…)

(5) Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 ”Active financiare”, alineatul 72.01.01 ”Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se alocă fonduri pentru majorarea în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Companiei Naționale de Căi Ferate ”CFR”-S.A, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat. (6) Fondurile alocate potrivit alin. (5) se utilizează de către Compania Națională de Căi Ferate ”CFR”-S.A în vederea acoperirii cheltuielilor curente.

Cât primesc Transporturile

Potrivit proiectului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii primește în plus 750,0 milioane lei. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții (+295,0 milioane lei), asistență socială (+205,0 milioane lei), precum și pentru active financiare (+250,0 milioane lei).

Rectificarea prevede o majorare a veniturilor bugetului de stat cu suma de 2,1 miliarde de lei și o scădere a cheltuielilor cu 2,7 miliarde de lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2025 se diminuează per sold cu suma de 2.113,6 milioane de lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

• Impozit pe profit: +939,7 milioane lei, influență datorată depășirii programului stabilit pentru primele 10 luni cu +866,0 milioane lei;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -980,6 milioane lei, influență din cauza nerealizării programului stabilit pentru primele 10 luni cu -984,9 milioane lei;
• Impozit pe venit și salarii: -71,8 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor comparativ cu programul stabilit;
• TVA: -170,1 milioane lei reprezentând sume defalcate din TVA;
• Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -168,1 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor comparativ cu programul stabilit.
• Venituri nefiscale: +236,4 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor comparativ cu programul stabilit;
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: -244,5 milioane lei;
• Sume alocate pentru PNRR: -1.668,7 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025 se diminuează, pe sold, cu suma de 2.740,3 milioane lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal se diminuează cu 255 de milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 6 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 1 miliard de lei;
• Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 442 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2.217,0 milioane lei;
• Alte transferuri se diminuează cu 729,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 se diminuează cu 336,6 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 525,1 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de Modernizare se diminuează cu 326,6 milioane lei;
• Alte cheltuieli cresc cu 60 de milioane lei;
• Proiecte cu finanțare nerambursabilă din PNRR se diminuează cu 2 miliarde de lei;
• Proiecte cu finanțare din împrumut pe PNRR se diminuează cu 584 milioane de lei;
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 42,8 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se majorează cu 352 de milioane de lei.

Sumele defalcate din TVA adăugat pe anul 2025 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București cu suma de 170 de milioane de lei.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,596 miliarde de lei și la cheltuieli se majorează per sold cu suma de 2,233 miliarde de lei, excedentul diminuându-se cu suma de 636,9 milioane de lei.

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli cu suma de 774,5 milioane de lei.