Guvernul a aprobat în secret, cu modificări nepublicate Ordonanța anti-China

5 aprilie 2021

Ordonanța a fost aprobată în ședința de Guvern din data de 31 martie, fără ca premierul Florin Cîțu să fie declarat ceva în acest sens la briefingul de după ședință. Ordonanța are o formă diferită de cea propusă spre dezbatere publică, mai restrictivă.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

România Feroviară despre șeful CFR Călători
Instituția condusă de Gigi Gavrilă a amânat licitația RE-IR cu riscul neparticipării CRRC la licitație

Luni în Monitorul Oficial s-a publicat OUG 25 din 31 martie 2021, faimoasa Ordonanță de Urgență care modifică radical accesul firmelor din state terțe la achizițiile publice. Ordonanța nu a figurat pe lista publică de pe situl Guvernului, a actelor ce urmează a fi discutate și aprobate și nici nu s-a făcut la ea referire după închiderea ședinței de Guvern în tradiționala conferință de presă a lui Florin Cîțu.

În forma adoptată este închisă ușa companiilor venite din state terțe, precum China. Companiile turcești nu vor fi afectate, căci Turcia este țară în curs de aderare la UE. Nu se știe  însă cât de curând va adera, dată fiind politica anti-occidentală, autoritară și de nesocotire a drepturilor omului promovată de președintele Erdogan. Trebuie însă precizat că țări precum Taiwan nu vor fi afectate, căci acestea sunt membre ale Organizației Mondiale a Comerțului și semnatare a convențiilor privind achizițiile publice.

Revenind însă, surprinde faptul că în forma adoptată de Guvern, companiile care nu au depus oferta la licitațiile publice  – spre exemplu, ca urmare a faptului că nu s-a împlinit termenul de depunere a ofertelor – nu mai au ce căuta la licitații. Spre exemplu, în cazul licitațiilor organizate de Autoritatea de Reformă Feroviară, compania chineză CRRC rămâne în licitația de trenuri regionale, căci a depus oferta, însă ar putea fi exclusă la cea de trenuri inter-regionale pentru că acolo ARF a amânat în mai multe rânduri termenul de depunere a ofertelor. Dar și aici ar putea rămâne în licitație căci OUG 25/2021 cere Autorității de Achiziții să publice în 30 de zile lista statelor terțe, iar depunerea ofertelor are loc mai devreme, pe 19 aprilie.

Primul termen de depunere a ofertelor la această licitație a fost 3 iunie 2020. De atunci au mai existat peste 10 amânări ale termenului de depunere a ofertelor. Amânările repetate ale licitației de către Autoritatea condusă de Gigi Gavrilă duc la excluderea asocierii româno-chineză din licitație. Practic, este consecința unui articol strecurat în Ordonanță și care nu se regăsește în forma propusă spre dezbatere de Autoritatea de Achiziții.

Lista actelor discutate în Guvern la 31 martie nu menționa nicio OUG a achizițiilor.

Astfel, articolul V, apărut peste noapte în OUG din MO spune: „Procedurile de atribuire în cadrul cărora operatorii economici au depus oferte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se supun legislației în vigoare la data inițierii acestora”. Ca opinie personală, legal însă toate procedurile de atribuire trebuie să se supună legislației în vigoare la data demarării acestora, indiferent de depunerea sau nu a ofertelor,  pentru a nu se afla în caz de aplicare retroactivă a legii. Juridic, nu e clar cum se va termina inițiativa guvernamentală.

Propunerea în dezbatere publică nu a conținut niciun articol V

Rezervele Comisiei Europene

Propunerile de modificare au dus la demisia fostului șef al Agenției de Achiziții Publice și implică aspecte controversate. Astfel, Comisia Europeană a identificat în urmă cu câteva luni anumite probleme ale unei astfel de legislații. Într-o scrisoare adresată României, CE afirma:

  • propunerile sunt în limitele legislației achizițiilor publice, însă nu este exclusă necesitatea unor evaluări juridice extinse, dincolo de Directive;
  • România trebuie să dea dovadă de „un anumit grad de flexibilitate privind acceptarea ofertanților”;
  • trebuie acceptate țările care au semnat acorduri internaționale în urma cărora UE e obligată să asigure acces la piață. Acest ultim caz nici măcar nu fusese luat în calcul de către șefii Ministerului Transporturilor. (Este grăitor faptul că rigizii funcționari ai Comisiei Europene sfătuiesc România să fie mai flexibilă);
  • aplicarea modificărilor inclusiv la procedurile curente ridică probleme de legalitate;
  • toate aceste lucruri sunt doar opinii ale DG GROW, decizia finală fiind a Curții Europene de Justiție.

România mai curajoasă decât Franța. Grecia, singura țară UE care a blocat companiile din țări terțe, cu „dedicație” Turcia

În adresa trimisă premierului Cîțu, șeful demisionar al ANAP observa faptul că inclusiv Franța nu a avut curajul de a adopta de una singură măsuri de respingere a companiilor provenite din state terțe, deși pare deranjată. În loc să îi modifice legislația de una singură, cum vrea România să facă, Franța cerea o „consolidare la nivel european cu măsuri și orientări privind operaționalizarea posibilităților de a exclude ofertanții din țări terțe în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii Europene”.

Țările mari ale UE nu au curajul adoptării unei astfel de legislații, căci ar risca măsuri de retorsiune din partea Chinei, în condițiile în care au interese economice importante în țara asiatică. De aceea, poziționarea României ca primă țară care adoptă o astfel de legislație pare mai degrabă „o scoatere a castanelor din foc” cu mâna României.

ANAP atenționează că Franța nu și-a asumat modificarea legislației naționale anterior modificării cadrului normativ european (după cum vrea să facă Guvernul Florin Cîțu). Într-o notă adresată ANAP, Direcția de Comerț Exterior informează că Franța este în căutarea statelor europene care să i se alăture la promovarea legislației anti țări terțe și avertizează că odată astfel de măsuri adoptate, există posibilitatea adoptării unor măsuri de retorsiune de către China. Grecia este singura țară care a adoptat o legislație a achizițiilor împotriva statelor terțe, ținta fiind însă Turcia, țară cu care Grecia se găsește în relații nu tocmai bune.