Recentele dezvăluiri privind existența unui grup de WhatsApp creat de controversatul om de afaceri Stoica Gruia, în care au fost adăugate peste 200 de persoane influente din România – printre care șefi din serviciile secrete, miniștri, foști miniștri și politicieni activi – ridică întrebări serioase despre granițele informale ale influenței și despre modul în care sunt exploatate rețelele de putere în România.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și prim-adjunctul Serviciului de Informații Externe (SIE), Eugen Mihail Nedelcu, au fost eliminați din grupul WhatsApp de către Stoica Gruia. Gestul a venit, se pare, în urma unor reacții de dezaprobare față de componența grupului sau a inițiativelor promovate în cadrul acestuia. Indiferent de motiv, decizia arată că Stoica nu doar a creat această rețea informală, ci a și exercitat control unilateral asupra accesului, comportându-se ca un dirijor al unei orchestre de influență – deși el însuși nu mai are nicio legitimitate morală sau legală.
Faptul că un ministru în funcție și un oficial de rang înalt dintr-un serviciu de informații sunt „zburați” dintr-un grup coordonat de un condamnat penal ridică probleme grave de securitate instituțională, etică administrativă și vulnerabilitate la presiuni informale.
Grupul ar fi fost creat cu scopul de a promova trenul „Leon” construit la Pașcani, despre care am scris aici, proiect pe care Stoica îl prezintă ca o realizare industrială majoră, în fapt un automotor poluant cu motoare Diesel vechi, neconforme cu politica UE, proiectat de către polonezii din Cracovia și pe care acesta l-a prezentat până acum de mai multe ori, iar azi în fapt caută un motiv de a aduna figuri importante din diverse zone pentru a se afișa cu ei.
Însă, dincolo de promovare, demersul părea să urmărească și validarea simbolică a proiectului prin alăturarea de nume sonore din administrație, politică și servicii de informații, chiar dacă această asociere era informală și neasumată public de cei vizați.
Stoica Gruia, patronul Grupului Grampet și un personaj recidivist din punct de vedere penal, pare să fi încercat să-și consolideze o structură de sprijin din umbră, în ciuda imaginii sale publice pătată de două condamnări definitive și de datorii de peste 10 milioane de euro către statul român.
Aparent, acest grup nu a fost doar o inițiativă de „networking”, ci mai degrabă o platformă opacă prin care Stoica putea încerca să-și păstreze influența și să legitimeze o poziție publică pe care faptele o contrazic.
Printre membrii grupului se mai numără Victor Ponta, Relu Fenechiu, Dan Șova, Miron Mitrea, Cristian Bușoi, Mihai Daraban, Răzvan Nicolescu etc.
Un grup care încurcă multe calcule
Publicarea existenței acestui grup a generat disconfort în rândul multor persoane publice, unele fiind deja luate la întrebări de opinia publică sau de instituțiile de control. Imaginea lor este afectată de asocierea cu un om care, din punct de vedere moral, nu are dreptul de a conduce oficial o companie, dar care continuă să joace rolul de regizor din umbră al unor jocuri de interese.
Concluzie
Cazul „grupului de WhatsApp” al lui Stoica Gruia este mai mult decât o simplă bârfă de culise; este un simptom al persistenței structurilor de influență informală și al lipsei de delimitare între afaceri, politică și instituțiile statului. Problema majoră nu este doar că Stoica a creat acest grup, ci că i s-a permis să o facă – și că atât de mulți au acceptat să facă parte din el.
Mai grav, oameni cu funcții cheie în statul român au fost tratați ca simpli pioni într-un joc de imagine orchestrat de un personaj cu antecedente penale și datorii uriașe către bugetul public.
