Cum zilele Guvernului sunt numărate, după demisia lui Marcel Ciolacu, a venit vremea bilanțului, adică să prezentăm ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu pentru calea ferată și metrou în cei aproape trei ani și jumătate de mandat la Transporturi. O stabilitate record la conducerea ministerului, care este depășită doar de mandatul colegului său de partid Miron Mitrea (28 decembrie 2000 – 29 decembrie 2004).
Cum a avut continuitate în funcție, Sorin Grindeanu ar fi putut face multe pentru transportul feroviar. A ales însă, la fel ca predecesorii săi, să pună accent pe transportul rutier și să se laude pe Facebook (mai nou și pe Tik Tok) cu tăierile de panglici la autostrăzi.
Inaugurări care însă în domeniul feroviar au fost extrem de anemice. Tot asemenea miniștrilor de dinaintea sa, nu s-a implicat în a găsi soluții, împreună cu colegii săi de Guvern, pentru piedicile din partea constructorilor care lucrează la modernizarea căii ferate: descărcări arheologice, mutări de rețele de utilități, scoaterea din circuitul forestier a unor pâlcuri de pădure etc. Când a constatat că modernizarea și electrificarea pe Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor nu va fi gata la termen, Sorin Grindeanu s-a stropșit la constructori, în loc să se uite în oglindă.
Realizări mai mult decât modeste la capitolul infrastructură
Una peste alta, inaugurările au fost în felul următor:
2022 13,39 km Detalii AICI.
2023 0 km Detalii AICI.
2024 77 km Detalii AICI.
Luând în calcul și ”performanța” din 2023, când s-au inaugurat 0 km, rezultă că în trei ani s-au recepționat tronsoane care nu însumează nici măcar 100 km. Poate cea mai de impact inaugurare a fost cea de la 1 iunie 2024, când s-a reluat, după 19 ani, circulația feroviară pe ruta directă București-Giurgiu, în urma lucrărilor făcute de Porr Construct pe tronsonul Vidra-Comana, inclusiv noul pod peste Argeș de la Grădiștea. În rest, alte cauze decât neimplicarea ministrului nu pot fi, din moment ce în Ardeal sunt tronsoane a căror modernizare a început acum șapte ani și tot nu sunt gata.
Scandalul de la vârful CFR SA
Poate că unii ar da vina pe cei care condus compania de infrastructură CNCF CFR SA, însă se contabilizează în contul ministrului, care nu-și poate asuma doar realizările.
Plus că, dacă tot am ajuns în acest punct, să precizăm și că actualul director general al administratorului infrastructurii, Ion Simu-Alexandru, este omul de încredere al ministrului, adus de la Timișoara. Și tot de la Timișoara, Sorin Grindeanu și-a mai adus și alți oameni de încredere pe care i-a ”plantat” în consiliile de administrație. Vom aminti în acest caz doar numele polițistului Ion Damian.
Ion Simu-Alexandru a fost implicat și într-un imens scandal, după ce a reușit o performanță nemaiîntâlnită până atunci în istoria căilor ferate române: să ocupe patru funcții diferite în cadrul aceleiași companii într-un interval de numai patru zile, în 2022. La începutul anului 2023, el și adjunctul său de la acea vremea, Petru Ceșa, au fost puși sub urmărire penală de către DNA Timișoara, așa cum am scris atunci. Simu nu a fost demis de Grindeanu, iar apoi a devenit manager pe patru ani, pe Ordonanța 109 a guvernanței corporatiste.
Ce a făcut Sorin Grindeanu pentru calea ferată. Licitații lansate
Închidem această paranteză și ne aplecăm către proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare lansate în mandatul lui Sorin Grindeanu.
Aici numărul de kilometri lansați în lucru îl depășește de departe pe cel al kilometrilor inaugurați. În primul rând, au fost semnate contractele pentru modernizarea și electrificarea celor patru tronsoane de pe calea ferată Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor-Frontieră, cu o lungime totală de 166,4 km. Apoi, avem contractele pe cele patru loturi din Caransebeș-Timișoara-Arad, care totalizează 162,2 km.
Acestea sunt tronsoanele pe care au început efectiv lucrările. În plus, mai avem licitații în diverse faze (unele contracte atribuite, altele cu licitația anulată) și pe Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș (225,287 km). Trebuie să mai amintim și marele eșec legat de anularea licitației pentru electrificarea secției Constanța-Mangalia.
În afară de proiectele propriu-zise de modernizare a unor tronsoane, mai sunt în derulare sau chiar recepționate lucrări de tip Quick Wins sau reînnori (cum este București-Pitești). De asemenea, sunt în derulare sau s-au încheiat mai multe studii de fezabilitate, dintre care menționăm București-Craiova și Predeal-Brașov.
Din 128 de trenuri contractate, doar unul circulă cu călători
Cam atât despre infrastructură. Acum să vedem ce a făcut Sorin Grindeanu pentru calea ferată la capitolul material rulant.
Din capul locului, nu putem să nu remarcăm că și acum, la aproape trei ani și jumătate de mandat, CFR Călători încă operează unele rute cu automotoare Malaxa, unele fabricate și acum 90 de ani. La capitolul achiziție de trenuri noi, trebuie menționate contractele semnate cu Alstom (37 de trenuri) și cu Pesa (91 de trenuri), în urma cărora vor sosi în România aproximativ 128 de rame electrice. În circulație, în serviciul comercial, se află însă o singură ramă, cea livrată de Alstom (circulă pe relația București-Brașov). Trebuie să sosească și cele 16 locomotive noi Traxx fabricate de Alstom.
Alt material rulant va fi modernizat prin PNRR: 55 de locomotive electrice (la Softronic și Reloc Craiova și la SCRL Brașov), conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori și modernizarea a 139 de vagoane de călători (la Atelierele CFR Grivița, Remarul 16 Februarie și Electroputere VFU Pașcani). Primele unități au sosit deja de la modernizare, iar trenul PNRR a început să circule pe relația București-Constanța. A fost avariat însă în accidentul din gara Constanța de duminica trecută.
Două greve și multe accidente feroviare
În mandatul lui Sorin Grindeanu la conducerea Ministerul Transporturilor au avut loc și două greve ale ceferiștilor.
Cu prima, care de fapt a fost o mișcare neasumată de sindicaliști, oprire ”spontană” a lucrului, s-a confruntat la scurt timp după preluarea mandatului, pe 20 decembrie 2021. Apoi, pe 15 septembrie 2023 a avut loc o grevă de avertisment de două ore la calea ferată, de această dată organizată de federațiile sindicale.
În perioada în care Grindeanu a ocupat fotoliul ministerial de la etajul 1 al Palatului CFR au avut loc și foarte multe accidente feroviare. Cel mai grav, care s-a soldat cu decesul ceferistei Gina Basoc, s-a produs în stația CF Galați pe 25 martie 2023. Deraierile și ciocnirile au fost la ordinea zilei și am scris despre ele la vremea respectivă. Ultimul accident s-a produs duminică în gara CF Constanța.
A mers cu trenul de două ori
În aproape trei ani și jumătate de mandat, Sorin Grindeanu a mers cu trenul de maximum trei ori. Asta dacă socotim și o călătorie făcută în iarna 2022-2023 de la București la Sinaia, pe care a evocat-o ulterior.
Cert este însă că a călătorit feroviar de la București la Constanța pe 14 iunie 2024, când s-a inaugurat programul Trenurile Soarelui, și pe 20 noiembrie 2024, de la Buftea la Brașov, cu noul tren Alstom Coradia. Nu s-a dus niciodată acasă, la Timișoara, cu trenul. Spre comparație, fostul ministru Felix Stroe (coleg de partid, PSD, cu Grindeanu) făcea toate deplasările în țară cu CFR Călători.
Cea mai mare scumpire a biletelor de tren și alba-neagra cu trenul de Aeroport
Pe 1 iulie 2022 a avut loc cea mai mare scumpire a biletelor de tren, cu aproximativ 20%, după nouă ani în care nu mai survenise nicio majorare. Ulterior, tarifele au fost crescute în fiecare an, în funcție de rata inflației.
Pentru că tot a venit vorba de tarife, să menționăm și faptul că în acest an șeful CFR Călători, Traian Preoteasa, a retras unilateral operatorul feroviar de stat din Convenția privind biletul unic (integrat cu STB și Metrorex) pe ruta Gara de Nord-Aeroport Henri Coandă. Și, tot în acest an, s-a mai doborât un ”record”, cel de trenuri anulate de CFR Călători la nivel național.
Falimentul CFR Marfă
Tot în mandatul lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor a mai avut loc un eveniment nefericit pentru calea ferată: CFR Marfă a intrat în faliment.
Acest eșec nu îi poate fi imputat integral lui, căci este rezultatul unor decizii proaste luate de Crin Antonescu și Victor Ponta în 2013, așa cum am scris, la privatizarea eșuată a operatorului feroviar național. Din fericire, activele viabile și cea mai mare parte a salariaților vor fi preluate de nou înființata Carpatica Feroviar.
Metroul, cu bune și cu rele
La capitolul transport feroviar subteran, ca bilă albă menționăm relansarea licitației pentru Magistrala 6 de metrou, anulată de Cătălin Drulă, și apoi semnarea contractelor și începerea lucrărilor.
Ca bilă neagră, precizăm scumpirea de la 3 lei la 5 lei a biletului de metrou, începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru a face posibilă majorarea salariilor angajaților. Nu trebuie să uităm nici de accidentul de la stația de metrou Timpuri Noi de pe 27 februarie 2024, când două trenuri s-au ciocnit. În final, mai trebuie menționat faptul că ministrul Sorin Grindeanu nu a mers niciodată în mandatul său cu metroul.
