Inaugurat joi, aeroportul Brașov este echivalentul actual al dezvoltărilor imobiliare realizate în câmp fără o șosea asfaltată care să scoată locuitorii la lumină. Aeroportul Brașov n-are legătură feroviară și e departe de momentul la care va fi legat de municipiu printr-o cale ferată sau măcar șosea pe două benzi.
Practic, după cum gândesc lucrurile oamenii ministrului Sorin Grindeanu de la CFR SA și de la CNAIR SA, aeroportul Brașov este victima unui cerc vicios. Cu cât se va dori mai mult creșterea aeroportului, cu atât mai mare va fi traficul spre și dinspre acesta și cu atât mai mult, în lipsa unei conexiuni confortabile și sigure, aeroportul va deveni o zonă blocată, fiind ocolit de utilizatori.
În cei zece ani scurși de la demararea proiectului (septembrie 2012 s-a stabilit constructorul primei piste a aeroportului) companiile subordonate Ministerului Transporturilor, și anume CFR SA și CNAIR SA au privit impasibil, fără a mișca prea mult, cum autoritățile locale brașovene avansează în proiect.
Ne aflăm în situația în care sutele, dacă nu miile de pasageri care vor începe să vină cât de curând pe aeroport într-un anumit interval de timp să iasă pe o șosea județeană la standard de o bandă pe sens. Aceasta în condițiile în care punctualitatea, confortul și respectarea orarelor de venire și plecare a aeronavelor sunt puncte critice în transporturile aeriene.
La acest moment, pare a fi departe ziua în care pasagerii vor putea ajunge la aeroport pe calea ferată, deși realizarea acesteia a fost prevăzută în urmă cu șase ani în Master Planul General de Transport.
Polonezii fac lucrarea și cer banii UE apoi. Românii nu o fac până nu au banii, deci n-o fac
Cam aceasta este diferența dintre România și Polonia și cam acesta pare a fi motivul pentru care la Brașov nimic nu a demarat concret. Proiectul de la Brașov are indicatorii tehnico-economici aprobați din august 2022.
Calea ferată care ar trebui să lege aeroportul de magistrala CF Braşov – Sibiu și dublarea liniei CF Bartolomeu-Ghimbav-Codlea, împreună cu electrificarea liniei Braşov-Codlea ar urma să coste 739,33 milioane lei, inclusiv TVA. Traseul de cale ferată are o lungimea totală de 21,5 km.
Numai că, deși au trecut deja doi ani din actualul Program Operațional Transporturi (POT) în care e inclus, compania de infrastructură CFR SA nu a demarat licitația pentru proiectare și execuție la această legătură feroviară. Argumentul împins în față este lipsa tuturor actelor și a documentației necesare de la Comisia Europeană, care să permită începerea acestuia. „Când vrei să dai deoparte un proiect, poți găsi motive. În doi ani și jumătate se putea definitiva”, spune un responsabil din domeniul feroviar care cunoaște proiectul, sub protecția anonimatului.
Studiul de fezabilitate s-a făcut la CFR acum câțiva ani și așa a rămas. Realizarea liniei e importantă prin faptul că este integrată în transportul metropolitan Brașov. Același sector feroviar nu poate deservi concomitent atât transportul metropolitan, cât și pe cel de lung parcurs.
Investiția ar urma să fie realizată în trei ani, desigur important fiind anul în care va începe. Aeroportul nu se simte prea bine nici pe partea de transport rutier. Abia în februarie, Compania de Drumuri a primit oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate la drumul de legătură dintre aeroport și autostrada A3. Urmează realizarea acestuia, aprobarea indicatorilor de către Guvern, licitația lucrărilor, realizarea propriu-zisă, adică încă niște ani de mers la aeroport pe o singură bandă, într-o vecinătate deja foarte aglomerată a municipiului Brașov.
Planurile oficialilor brașoveni sunt mari. Ca să supraviețuiascîă economic, adică pentru a nu fi o piatră de moară de gâtul bugetului local județean (aeroportul nu poate primi finanțare de la stat), aeroportul trebuie să aibă un trafic mare care să ducă la micșorarea costurilor unitare prin raportarea costurilor fixe la un volum cât mai mare de activitate.
Un trafic de un milion de pasageri pe an (cam cât cel de pe aeroportul Timișoara și la mai puțin de jumătate de cel de la Cluj) ar aduce o medie zilnică de 2700 de vehicule care s-ar adăuga altor câteva mii de vehicule ce circulă în zonă în nordul Brașovului. Concentrat la orele dimineții sau cele ale serii, traficul rutier suplimentar provocat de activitatea de pe aeroport va da bătăi de cap unei rețele de drumuri deja congestionată la anumite ore.
Momentul de joi a reprezentat o gafă din punct de vedere al politicilor publice de transport. În loc să întâmpine o aeronavă venită de la mare distanță, ministrul Grindeanu a întâmpinat un avion sosit după 30 de minute de zbor de la București, care probabil nici nu a avut timp să se ridice în aer la plafon. Aceasta în condițiile în care Uniunea Europeană pledează pentru înlocuirea zborurilor aeriene scurte cu transportul feroviar.
