O grevă de avertisment la CFR, organizată de federațiile sindicale reprezentative de la compania de infrastructură, a început vineri dimineață la ora 7,00 și urmează să se încheie la ora 9,00. Este vorba de a doua oprire a lucrului la calea ferată din mandatul actualului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, după cea din 20 decembrie 2021. În afară de traficul de marfă, cei mai afectați vor fi navetiștii. Doar CFR Călători are programate în perioada grevei nu mai puțin de 266 de trenuri, cărora li se adaugă trenurile operatorilor privați de călători și garniturile de marfă.
Greva de avertisment este organizată de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane și de Alianța Sindicală a Federațiilor Drum de Fier – Elcatel. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a anunțat joi după-amiază că protestul ”va avea implicații asupra circulației feroviare și va genera întârzieri semnificative, atât în circulația trenurilor de călători, cât și a trenurilor de marfă”.
Grevă de avertisment la CFR. Nemulțumirile sindicaliștilor
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane, afiliată la Blocul Național Sindical, a anunțat public încă de pe 30 august că în data de 15 septembrie 2023 va declanșa o grevă de avertisment la calea ferată. Greva va avea loc între orele 7,00 și 9,00.
Federația sindicală condusă de Grigore Mare a detaliat motivele pentru care a decis să organizeze greva de avertisment din 15 septembrie:
– Lipsa bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pe anul în curs, ceea ce conduce inevitabil la un blocaj generalizat în sectorul feroviar.
– Lipsa finanțării strategice și coerente a căii ferate. Pentru readucerea structurii feroviare românești la parametrii europeni este nevoie de un proiect de țară corect coordonat cu structurile europene și finanțat cu câteva zeci de miliarde de euro. Până în acest moment, un astfel de proiect nu a fost finanțat, iar deschiderea unor șantiere pe coridoare de transport dedicate strict interesului european lasă în paragină restul țării.
– Lipsa de investiții în material rulant de calitate, modern. Nu există un plan de investiții solid în ceea ce privește înlocuirea completă a parcului de locomotive și vagoane cu care lucrează astăzi CFR Călători. Românii cu greu se vor întoarce în vagoane în astfel de condiții. Politicienii aflați în fruntea Ministerului Transporturilor ar trebui să știe că excepțiile întăresc întotdeauna regula, motiv pentru care o simplă fotografie lângă un vagon de călători recondiționat, nu rezolvă problema.
– Lipsa salariilor corecte la calea ferată, salarii motivante care să permită înlocuirea unor generații de ceferiști. Se amintește din ce în ce mai rar că în astfel de condiții de salarizare, dar mai ales având în vedere relația greșită care se construiește între management și lucrătorii feroviari, companiile de stat de la calea ferată, unități strategice pentru economia românească, vor rămâne fără angajați. Deja, deficitul de angajați depășeste 6.000 de oameni, iar orele suplimentare înregistrate sunt de ordinul zecilor de mii.
– Probleme din ce în ce mai multe și nerezolvate care au legătură cu Statutul personalului feroviar, lege votată de Parlamentul României, care nici până astăzi nu generează tot setul de efecte pentru beneficiarul său, lucrătorul feroviar.
Ulterior, acestui protest i s-au alăturat și Federația Sindicală Drum de Fier și Federația Elcatel.
Protestul din decembrie 2021
Ultima oprire a lucrului la calea ferată a avut loc în decembrie 2021, la scurt timp după ce Sorin Grindeanu a preluat postul de ministru al Transporturilor.
Înfuriați că aplicarea întregului Statut al personalului feroviar a fost prorogată până la 1 ianuarie 2023, printr-o manevră făcută pe șest în Guvern, ceferiștii de la stat au oprit lucrul pe 20 decembrie. Până la finalul zilei însă, în urma negocierilor purtate, protestul s-a încheiat, iar trenurile și-au reluat circulația. Acum s-a declanșat o grevă de avertisment la CFR SA.
Ultimul protest de amploare a avut loc în mandatul ceferistului Gheorghe Dobre
O grevă mult mai serioasă din istoria oarecum recentă a avut loc în 2005, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla ceferistul Gheorghe Dobre. Nimeni altul decât cel care, din postura de director al Regionalei Craiova, a dat drumul trenurilor cu mineri spre București în iunie 1990 și în septembrie 1991.
Sindicaliștii au respectat legea, asigurând circulația unei treimi din trenuri, adică 413 trenuri personal, 18 accelerat, 24 de trenuri rapid și tot atâtea internaționale și 14 Intercity. În vara lui 2005, Curtea de Apel București a decis să suspende greva ceferiștilor, iar protestul, aflat în cea de-a 23-a zi, trebuia să înceteze. Potrivit declarațiilor făcute la acea vreme de Gheorghe Dobre, greva feroviarilor a provocat societăților CFR Călători și CFR Marfă pierderi în valoare de aproximativ 300 de miliarde de lei (30 de milioane de lei noi, pentru că nu intervenise încă denominarea monedei naționale).
