spot_img
miercuri, decembrie 7, 2022
spot_img

FOTO. Gara de Nord București, 150 de ani: Între gloria trecutului și mizeria prezentului

Oficiali ai Ministerului Transporturilor, CFR SA, ARF, AFER, ai industriei feroviare în general, au aniversat duminică 150 de ani de la începuturile Gării de Nord din București. Din păcate, evenimentul este umbrit de felul deplorabil în care arată cea mai mare gară a țării. Vopseaua căzută, murdăria, rugina, cablurile atârnând, apa lipsă la toalete și mirosurile pestilențiale sunt elementele care fac Gara de Nord București să se deosebească de o altă gară europeană.

Singura speranță este faptul că în curând va demara licitația de proiectare și execuție pentru reabiliatrea gării. Potrivit șefului Regionalei București, Marian Cristian Ungurean, Ministerul Culturii și-a dat aviz pentru proiectul de reabiltare a gării. „Un S.F. a fost început acum trei ani, a stat din diferite motive și blocaje pentru avize de către Primărie. S-a încercat defazarea pe trei etape. Prima e legată de consolidarea clădirii, a doua cuprinde peroanele și liniile, iar etapa 3 zona liniei 14. La momentul actual s-a obținut în data de 8 septembrie avizul de la Ministerul Culturii (…) s-a dat acest aviz urmând să primim comunicarea în scris. În baza acestui aviz urmează ca noi să lansăm licitația de proiectare și execuție a gării, prima etapă și a doua și mai apoi lucrări la peroane și dispozitiv de linii”, a spus el.

Ungurean a mai menționat lucrările de realizare a podului feroviar Grădiștea pe relația București-Giurgiu și care vor fi încheiate spre finele anului viitor.

Gara de Nord, 2022. Chiuvete fără apă, hârtie igienică lipsă

Din păcate însă, gara este probabil cea mai neîntreținută gară importantă din Uniunea Europeană. De cum intri dinspre Calea Griviței te izbesc desenele cu graffiti, cablurile atârnând de stâlpi ruginiți, mizeria încrustată în gresia spartă și magazinele improvizate. Toaleta dinspre peroane oferă mirosuri pestilențiale, iar apa lipsește la chiuvetele de care atârnă bălăngănindu-se bateriile cu mizerie pe ele. Un străin care încearcă să se spele pe mâini exclamă „out of order”, iar doamna ce ia banii pe bilete, fără a oferi și hârtie igienică clienților, explică faptul că apa e disponibilă doar la prima chiuvetă din cele cinci amplasate. Reclamele de prost gust lăbărțate în culori stridente se repetă insistent, iar gara se dovedește din ce în ce mai neîncăpătoare. Aparatele de aer condiționat rețin răcoarea în interior pentru angajați și aruncă spre afară, spre disperarea călătorilor, aerul cald rezultat. În perspectivă, conducerea Regionalei dorește realizarea a încă unei linii, „zero”, destinată relațiilor scurte, precum București – Craiova. Până atunci, gara este locul ce în niciun caz nu te îmbie spre o călătorie cu trenul.

Oficialii Ministerului Transporturilor par a fi conștienți. „La nivelul Ministerului are prima prioritate proiectul de modernizare a Gării astfel încât să fie asigurate condiții civilizate celor care călătoresc cu trenul. Avem speranța că, alături de alte proiecte vom reuși să atragem publicul către calea ferată”, a spus la eveniment Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat în Minister, responsabil pentru transporturile feroviare.

Două cărți lansate la eveniment, plus o expoziție feroviară

Evenimentul a fost prilej de lansare a două lucrări de profil. Prima dintre acestea, și anume „Gara de Nord la un veac și jumătate” a fost realizată de CENAFER cu ajutorul Asociației Industriei Feroviare din România (AIF). Pe aproape 100 de pagini cartea prezintă istoria gării împreună cu fotografii din arhivele naționale, CENAFER sau particulare.

A doua lucrare, „Evoluția vagoanelor CIWL (vagoane dormit) în România în perioada 1875-1948” a fost scrisă de inginerul Ilie Popescu. La eveniment a participat și Octavian Udriște, unul dintre cei mai vechi feroviari din România și președinte de onoare al Club Feroviar. Peronul 13 din Gara de Nord a găzduit duminică o expoziție de material rulant vechi, precum trenul Moldovița, trenul regal, locomotive cu abur sau automotoare Malaxa.

Evenimentul a fost organizat în Salonul Regal al Gării de Nord în care se găsește așternut un covor realizat la 1930 la Mănăstirea Agapia și pe care regimul comunist a înlocuit stema regală cu secera și ciocanul (vezi foto).

Ultimele Articole