Fost președinte PNL, implicat în dosarul CFR Brașov – Sighișoara

28 octombrie 2019

Interesele asocierii BRASIG formate din firmele Swietelsky și Strabag la licitația loturilor 1 și 3 din Brașov – Sighișoara sunt apărate de către firma de avocatură deținută de fostul președinte PNL, Valeriu Stoica, în condițiile în care fruntașii liberali vorbesc de nevoia semnării urgente a acestui contract.

Doru Cireașă

Valeriu Stoica reprezintă personal Swietelsky – Strabag in dosarul licitației Brașov – Sighișoara

Firmele Switelsky și Strabag sunt reprezentate în dosarele  de la Curtea de Apel București în care se judecă licitațiile pentru loturile 1 și 3 din linia de cale ferată Brașov – Sighișoara de către firma de avocatură Stoica și Asociații, potrivit informațiilor deținute de Club Feroviar.

Firma în cauză este condusă de Valeriu Stoica, președinte PNL până în 2002, membru al acestui partid până în 2006 și fondator al Partidului Liberal Democrat, formațiune apărută într-o acțiune de disidență față de fostul PNL, condus la acel moment de Călin Popescu Tăriceanu. În pofida rupturii, Stoica a rămas cu inima aproape de PNL, „Rămân atașat afectiv de PNL, așa că urmăresc ce se întâmplă acolo. Sunt un spectator angajat, nu un comentator politic. Nu îmi e indiferent ce se întâmplă în PNL”, spunea acesta în august 2019 într-un interviu acordat Hotnews.ro.

Potrivit informațiilor noastre, asocierea Brasig este reprezentată în instanță nu de către avocați juniori, ci chiar de către fondatorul firmei, Valeriu Stoica. Prezența sa la înfățișări vine in contextul în care practica caselor de avocatură este ca reprezentarea unor firme asupra cărora planează sau au planat suspiciuni de corupție să se facă la nivel de avocați juniori.

Administratorul firmei Swietelsky, Josef Hornegger, a fost acuzat de complicitate la dare de mită și cumpărare de influență în primăvara acestui an de către Parchetul Național Anticorupție. „În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie. Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Națională de Căi Ferate “CFR“ – S.A. – C.N.C.F.R.). Concret, în perioada 2009-2013, inculpatul Hornegger Josef, directorul reprezentanței din România a companiei austriece, a contribuit la negocierea și plata unui comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la compania feroviară, către oficialii romani implicați în deblocarea plăților sau care le puteau influența”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului.

Într-un drept la replică remis presei compania Swietelsky a susținut că nu are legătură și nu este implicată în acest caz. „Din informațiile pe care le deținem societatea noastră nu a fost pusă sub acuzare în legătură cu dosarul penal nr 7398/3/2019 și/sau cu faptele  ori persoanele descrise în cuprinsul acestuia, neavând calitatea de suspect sau de inculpat în cauză. Cu atât mai mult împotriva societății noastre nu a fost emisă până în prezent nicio decizie prin care să ateste că a dat mită oficialilor români în valoare de peste 20 milioane de euro”, spuneau în vara acestui an reprezentanții firmei Swietelsky.

În declarații publice recente președintele PNL, Ludovic Orban, a susținut necesitatea semnării de urgență a contractului. Zilele trecute, la o emisiune TV, el a declarat: „Le-au fușărit (lucru făcut în grabă, superficial – n.red.), le-au aranjat problema este că nu s-a semnat niciun contract, iar acum Cuc a dat afară pe acolo oameni că nu voiau să semneze contractul (cu asocierea RailWorks – n.red.). Cum să semneze contractul când e contestată adjudecarea in instanță?”, spune Orban. Oferta asocierii BRASIG este cu 40 de milioane de euro mai scumpă decât cea a a RailWorks. Amânarea la infinit a desemnării unui câștigător în aceasta licitație riscă să ducă la pierderea fondurilor alocate de UE pe proiect.

Avertismentul șefului CFR

Banii pentru loturile 1 (Braşov – Apaţa, în lungime de 37 km) şi 3 (Caţa – Sighişoara, 45 km) urmează să se piardă dacă nu se semnează contractul până la finele lunii octombrie, a avertizat recent directorul general al CFR SA, Marius Chiper.

El a explicat că CFR SA este beneficiarul unui contract de împrumut din fonduri europene finanţat de Comisia Europeană prin programul CEF – Connecting European Facilities, banii urmând să se piardă dacă nu se semnează contractul până la finele lunii octombrie. ”Pe lângă procedura de licitaţie – probabil că nu se ştie – CFR SA este beneficiarul unui contract de împrumut din fonduri europene finanţat de Comisia Europeană prin programul CEF – Connecting European Facilities. Pentru acest proiect avem aproximativ 800 de milioane de euro alocaţi pe care noi îi ţinem în conturi şi nu îi folosim. Acest proiect a fost promovat la finanţare în baza unui grafic de execuţie şi a unui grafic de consumare a acestor bani”, spunea Chiper.

Potrivit directorului, programul CEF se termină în 2020, iar până la sfârşitul lunii octombrie autorităţile implicate ar fi trebuit să se hotărască dacă vor ca acest proiect să fie finanţat sau nu din aceste fonduri.

Pe rolul aceleiași Curți de Apel București se află însă un alt dosar, care ar putea răsturna situația. Pronunțarea a fost programată pentru luni, 28 octombrie. Este vorba de dosarul numărul 20867/3/2019, prin care Alstom Transport SA, în calitate de recurent reclamant, cere anularea deciziei luate de CFR SA prin care a admis calificarea Asocierii Brasig, formată din Strabag AG și Swietelsky Baugesellschaft MBH, la licitația pentru modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara, loturile 1 și 3. Pronunțarea în această acțiune a fost amânată până pe 4 noiembrie.