spot_img
miercuri, decembrie 8, 2021
spot_img

Fost comisar european atenționează: România va pierde multe oportunități din PNRR

Fost comisar european pentru Dezvoltare Regională Corina Crețu avertizează joi într-o postare pe pagina sa de socializare că România va pierde multe oportunități din cauza faptului că nu are PNRR aprobat și că prioritatea pare a fi pentru clasa politică disputele pentru conducere.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

metroul 1 Mai-Tokyo

„În tot acest context în care ne aflăm la nivel național, mai este PNRR o prioritate?”, întreabă retoric fostul comisar CE în postarea sa de pe pagina de socializare. În timp ce la Bruxelles sunt dezbătute planurile naționale, la București predomină disputele politice. Corina Crețu face referire la actualele dispute izvorâte după ce premierul Florin Cîțu l-a destituit pe ministrul USR al Justiției.

„La Bruxelles, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență sunt tot mai intens dezbătute. Multe țări au început deja implementarea proiectelor. La București, preocupările principale sunt bătăliile din interiorul și dintre partidele de guvernare. Orice întârziere privind implementarea proiectelor înseamnă blocarea banilor. Nu putem să nu ne întrebăm: mai este PNRR o prioritate pentru România?”

„Din păcate, agenda de la București este în continuare într-o discrepanță enormă față de cea de la Bruxelles. În Parlamentul European s-a discutat săptămâna aceasta despre implementarea, de către Statele Membre, a proiectelor cuprinse în PNRR-uri”, avertizează ea,

Corina Crețu: România, una dintre puținele țări fără PNRR aprobat

Comisia Europeană a menționat explicit faptul că aceste Planuri vor fi utilizate pentru a măsura performanța Statelor Membre. Cu alte cuvinte, pentru a intra în posesia banilor, Statele Membre trebuie să îndeplinească mai întâi obiectivele la care s-au angajat. Altfel, nu primesc banii solicitați.

„România este, încă, printre puținele țări care nu are PNRR-ul aprobat. Iar aprobarea nu înseamnă primirea banilor! Primele sume vor fi acordate în aproximativ o lună după aprobare (așa-numita prefinanțare)”, spune ea.

În câteva luni, unele obiective din PNRR trebuie finalizate.

Întârzierile majore în implementarea programului ne aduc în situații absurde, avertizează ea. Astfel, în doar câteva luni de la sosirea primilor bani, România va trebui să finalizeze obiective din PNRR, ceea ce este o imposibilitate.

„Așadar, România va beneficia de primii bani abia la finalul acestui an. Având în vedere întârzierea în depunerea (și acum în aprobarea) PNRR-ului, nu pot decât să sper că termenele prevăzute în Plan au avut în vedere acest decalaj, pentru că amânarea lor va fi imposibilă. Ceea ce va însemna pierderea banilor. Spun asta în contextul în care mai multe obiective din PNRR au ca termen de finalizare, pentru anumite activități, primele luni ale anului 2022”.

„Dacă nu reluăm serios dezbaterea despre PNRR – așa cum am văzut că o fac alte țări europene – România va rata multe oportunități”, conchide ea.

CE a probat deja 18 planuri de redresare. Nu și pe cel al României

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Bucureștiul așteaptă aprobarea acestuia la finele lunii septembrie, după cum a declarat premierul Florin Cîțu.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

România dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%), bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minimum 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minimum 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole