spot_img
vineri, septembrie 30, 2022
spot_img

Firmele de apartament au ajuns să garanteze lucrări de sute de milioane de euro. Alte firme dau țepelor „ratinguri”

Firme de apartament cu capital de 200.000 de euro și cu ratinguri acordate de alte alte firme de apartament au ajuns să garanteze lucrări de sute de milioane de euro.  În final, în fața unei lucrări prost efectuate sau, mai rău, a unui șantier părăsit, statul nu mai are de unde să recupereze banii. Din cei 200.000 euro puși la bătaie, recuperați cu vârf și îndesat de IFN de la firmele cărora li s-au acordat garanțiile, companiile statului nu au de unde să recupereze daunele ce se pot ridica și la zeci de milioane de euro.

Zilele trecute, Ministerul Transporturilor, prin condeiul ministrului Sorin Grindeanu, a făcut un nou pas pe calea țepuirii companiilor de stat, CFR SA, CFR Călători, Metrorex etc, sub pretextul urgentării lucrărilor de infratructură.

Practic, Ministerul Transporturilor a emis un proiect de act normativ care pe lângă faptul că micșorează de la 10% la 5% reținerile din banii plătiți antreprenorilor în contul lucrărilor făcute de aceștia, scutește antreprenorii de rețineri dacă aceștia au garantat lucrările cu scrisori emise de IFN.

Mai explicit, până acum, în cazul în care un constructor nu prezenta scrisoare de garanție pentru buna execuție i se reținea la fiecare plată ce i se cuvenea o sumă de 10% până la concurența întregii sume care trebuia să o constituie ca garanție. De acum, statul nu îi poate reține mai mult de cinci la sută și dacă are garanții bancare, de la societăți de asigurări sau (din 12 septembrie) de la un IFN poate nici să nu le oprească aceste tranșe.

Dacă în cazul băncilor sau societăților de asigurări nu există pericol, dată fiind bonitatea acestora, în cazul IFN pericolele sunt cele mai mari.

Ce spune propunerea MT

Proiectul de act normativ  propune modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție, aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, după cum urmează:

  • modificarea, atât în anexa nr. 1, cât și în anexa nr. 2, subclauzei 47.1 din clauza 47 ”Sume Reținute” la Capitolul ”Plăți”, prin propunerea reducerii cuantumului reținut din fiecare Certificat de plată de la 10% la 5%;
  • completarea, atât la anexa nr. 1, cât și la anexa 2, la Capitolul ”Plăți”, clauza 47 ”Sume Reținute”, după subclauza 47.2, cu trei noi subclauze, astfel încât propunerea privind renunțarea la reținerile monetare să se aplice doar în condițiile în care Antreprenorul constituie Garanția de Bună Execuție prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o instituție financiară nebancară sau de o societate de asigurări.

„Acest demers corespunde, atât necesității de adaptare la condițiile pieței (criza sanitară, criza militară, criza scumpirilor din energie și materiale de construcție etc), cât și necesitații oferirii Autorităților Contractante a pârghiilor legale și contractuale suficiente, astfel încât să asigure buna implementare a contractului.

Prezenta propunere reprezintă o alternativă fiabilă prin care se evită eliminarea în integralitate a prevederilor referitoare la reținerile monetare, deoarece, în lipsa altor garanții suficiente, vor exista în mod cert consecințe negative semnificative asupra bunei implementări a contractelor de lucrări atât din punct de vedere al implicațiilor juridice, cât și cu privire la calitatea materialelor puse în operă și implicit a lucrărilor executate (care rămân negarantate sau garantate cu sume modice și/sau insuficiente).

Autoritățile contractante încearcă să se protejeze de țepe

Surse Club Feroviar afirmă că în cele câteva zile scurse de la intrarea în vigoare a prevederilor Legii 208 din 2022 (cea care bagă în joc IFN la garantarea lucrărilor) două IFN din piață au emis nu mai puțin de 1.700 de scrisori de garanție, „muncind” aproape non-stop la emiterea acestora. Este un mister cum un IFN cu un capital social de un milion de lei „garantează”, fără a avea nimic în spate, lucrări de zeci de milioane de  lei, spre deosebire de societățile de asigurări care au în spate societăți de reasigurări.

În fața unor astfel de fraude la care statul a dat liber, autoritățile contractante au incercat să se protejeze. Mai multe entități precum CFR SA, CNAIR sau C.J. Ilfov au cerut ca IFN ce emit scrisori de garanție să aibă ratinguri pozitive. Este vorba de un fel de note de trecere date de companii mondiale specializate în expertiză economică și financiară.

Într-o notă consultată de Club Feroviar, Consiliul Județean Ilfov ANAP răspunde că solicitarea unei autorități contractante ca IFN care emite garanția să aibă un rating de BBB-/Baa3 nu contravine legii.

Acesta este însă momentul la care a apărut o altă șmecherie. Introducerea unei cerinte legate de ratingul IFN nu a încurcat cu nimic afacerile băieților deștepți. Firme de apartament specializate în analize de bonitate fiscală au ajuns să ofere pe bandă rulantă ratinguri AA către IFN. Totul contra unei sume care, spun sursele noastre, este de 1000 de euro.

Una dintre agențiile care au acordat astfel de ratinguri de fațadă este RISCO Servicii Financiare, ce are printre acționari pe cunoscutul analist financiar Dragoș Cabat. RISCO a acordat acum doi ani un rating AA cu peste 700 de puncte din 850 maximum posibil unui IFN care în primavera acestui an a fost radiat de BNR pentru nerespectarea a peste 20 de prevederi legale. Pe lista clienților RISCO mai figurează cel puțin alte patru IFN radiate ulterior. Unul dintre IFN radiate cu bonitate pozitivă este Finance One, parte din grupul Capidava. Grupul se află acum în piață cu alte  IFN, și anume WIZ Cover și Real Credit & Lease.

Chestionat de Club Feroviar, Dragoș Cabat spune că ratingurile acordate nu pot fi comparate cu cele date de marile agenții internationale de rating și că scala acestora nu este vreo proprietate intelectuală a agențiilor mari.

„Nu sunt creditate pozitiv, noi facem rapoarte de evaluare a acestor compani,i acum nici măcar nu mai facem pentru IFN. În mod normal nu facem așa ceva și pentru alte companii, căci IFN au caracteristici speciale și bilanturi speciale și e mai greu să facem aceste tipuri de ratinguri. Oricum nu mai facem, ultima oară s-a întâmplat anul trecut. Pot spune că eu consider o companie ca fiind AA, dar acel AA nu e drept de proprietate al unei agenții de rating. Nu e un rating conform cu ESMA (Agenția Europeană unde trebuie înscrise agențiile de rating – n.red.). Noi nu suntem înscriși ca agenție de rating la Banca Națională sau la nivel European (adică ESMA – n.red.)”, spune el.

Oricum, normele BNR impun ca un IFN să ofere garanții de cel mult 15 ori valoarea capitalului social. S-a ajuns însă la situația în care aceste valori sunt depășite cu mult. O altă eroare este cea a funcționarilor de la autoritățile contractante care confundă hârtiile emise de mici firme românești, de analiză a bonității cu ratinguri acordate de marile companii internaționale, gen Moody’s, Fitch etc.

 

 

Ultimele Articole