Intrarea în noua perioadă financiară a UE (2021-2027) împinge statele membre UE să implementeze rapid proiectele de modernizare şi extindere a infrastructurii feroviare a cărei reţea centrală trebuie să fie funcţională în 2030. În realizarea proiectelor, finanţarea alocată prin Connecting Europe Facility (CEF) este cea mai importantă sursă financiară care susţine proiectele de infrastructură feroviară şi digitalizare a vehiculelor care circulă pe aceste reţele. La fel ca în cererea precedentă a CEF (cea din 2021), şi în acesta calea ferată este prioritară, fiind alocate fonduri pentru proiectele ERTMS şi cele de infrastructură care să asigure şi fluidizarea traficului transfrontalier, contribuind la crearea unei reţele feroviare unitare în termenul stabilit.
Cofinanţarea europeană este esenţială pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene care se luptă să se dezvolte în mod constant şi încearcă să abordeze fiecare strategie şi proiect în cadrul noilor politici europene care trasează viitorul acestui continent. Sistemul de transport al Europei joacă un rol crucial în dezvoltarea economică a graniţelor sale, dar şi în consolidarea poziţiei de lider al schimburilor comerciale internaţionale, reţeaua sa asigurând conexiunile cu celelalte continente. Statisticile Comisiei Europene pe 2022 arată că sistemul de transport are o valoare de 555 de miliarde de euro în Gross Value Added (Valoare Adăugată Brută), reprezentând 5% din totalul GVA al Uniunii Europene. În 2020, traficul de marfă în cadrul graniţelor UE a fost de 3.272 miliarde tkm cu cea mai mare parte (de 53%) asigurat de rutier, urmat de calea ferată, cu 11.5% şi căi navigabile cu 4%. Cel de pasageri a fost de 4.446 miliarde pkm, cu o medie de 10.000 km per person, traficul rutier asigurând 80.6% din total, iar calea ferată 5%, în timp ce transportul urban pe şină a asigurat 1.2%. Transportul feroviar este cel mai sustenabil mod şi şi-a administrat o constantă a reducerii emisiilor, cu un angajament puternic al industriei şi companiilor feroviare (administratori şi operatori), fiind o direcţie pe care se merge spre a se decarboniza în continuare, iar abilitatea sa de a prelua volume de pasageri şi marfă din traficul rutier devine un motiv consolidat în decarbonizarea transportului la nivel european. În plus, realizarea proiectelor de digitalizare contribuie şi la atingerea politicii europene în acest segment, concluzia fiind aceea că transportul feroviar poate susţine toate politicile europene şi obiectivele setate pentru 2030 şi 2050.
Connecting Europe Facility (CEF) – pe transport, este cel mai important şi puternic instrument financiar al UE care asigură realizarea proiectelor esenţiale ce determină crearea unei infrastructuri unitare şi atingerea obiectivelor stipulate de politica europeană.
În acest sens, cele două termene – 2030 şi 2050 – vor stabili atingerea scopului politicilor europene trasate prin care se doreşte o reţea completă cu standarde calitative înalte, care să ofere conexiunile dintre marile oraşe şi noduri (reţea centrală) şi peste aproape trei decade, crearea reţelei care leagă toate regiunile Uniunii Europene şi răspunde tututor provocărilor de mobilitate şi de mediu.
Consolidarea reţelei şi transformarea sistemului de transport au la bază importanta strategiei European Green Deal care trasează liniile directoare ale anilor 2050 – când se doreşte ca Europa să fie primul continent fără emisii – şi viziunea pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă (lansată în 2020) ale cărei obiective pot fi îndeplinite prin realizarea TEN-T. În acest sens, există în proces revizuirea TEN-T Regulation (din 2013) care trebuie să abordeze problema dintr-un alt unghi faţă de ceea ce se întâmpla acum un deceniu pentru a contribui la decarbonizarea sistemului de transport prin reducerea emisiilor din transport cu 90%. Abordarea unei alte reglementări va trebui să susţină un sistem de transport capabil de această schimbare totală a cărui infrastructură să ofere capacitatea necesară atât de a prelua traficul de pe transportul rutier – cel mai mare emitent de emisii – şi a-l muta către cele durabile, cât şi de a oferi opţiuni viabile şi rapide pentru pasageri şi pentru industria care îşi transportă produsele către diferitele pieţe.
În 2021, Comisia Europeană a publicat o propunere legislativă care practic este o actualizare la situaţia şi politicile actuale cu privire la transporturi pentru a susţine crearea unei reţele coerente, conectate şi rapide, ţinând cont de reducerea impactului asupra mediului şi noul concept care include digitalizarea. Propunerea reglementării are ca scop creşterea calităţii, interoperabilităţii şi accesibilităţii reţelei, abordează consolidarea, creşterea calităţii serviciilor şi măsuri privind standarde mai înalte pentru cele două tipuri de reţele (core-centrala și comprehensive-completă) în special pentru calea ferată şi nodurile urbane.
Standardele şi infrastructura vor avea rolul de a susţine viteze ridicate pentru serviciile de transport la 160 km/h pentru trenurile de pasageri şi 100 km/h pentru cele de marfă.
La nivelul propunerii este introdus şi noul concept al coridoarelor – dezvoltate şi extinse – şi va defini aliniamentul European Transport Corridors, noua abordare care va îngloba cele 11 Rail Freight Corridors (RFCs) şi 9 Core Network Corridors (CNCs), asigurând o mai mare coerenţă şi coeziune a infrastructurii de transport.
De asemenea, propunerea include un termen limită intermediar (anul 2040), care va fi mai strict în legătură cu întârzierile de proiect, pentru evaluarea şi analizarea situaţiei care trebuie să determine paşii următori pentru obiectivul din 2050. Revizuirea propusă include şi extinderea reţelei centrale către statele vecine, incluzând Western Balkans, statele părţi a Eastern Partnership şi Turcia. Aceasta va trebui finalizată în 2040 care, împreună cu reţeaua centrală vor contribui la formarea European Transport Corridors care vor fi echipate cu ERTMS, înlocuind sistemele naţionale. Abordarea măsurii de extensie a TEN-T are ca scop creşterea eficienţei şi acoperirii geografice a infrastructurii şi formarea unei reţele interoperabile şi modale în afara graniţelor UE, contribuind la facilitarea şi dezvoltarea schimburilor comerciale.
La capitolul de extensie a TEN-T, în iulie 2022, Comisia a modificat propunerea revizuirii reglementării prin extinderea a patru coridoare de transport european către Ucraina şi Republica Moldova, incluzând porturile ucrainene Mariupol şi Odesa. În acest sens, s-a propus extinderea coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee către Odesa şi Chişinău prin Lviv şi a Marea Nordului – Marea Baltică prin Kiev şi Mariupol. Acest lucru va aduce un plus valoare celor două state şi conexiunilor cu UE, iar pentru Ucraina va fi un punct de plecare în reconstruirea infrastructurii de transport a Ucrainei după război, deoarece aceste coridoare vor fi prioritare în planul de construcţie, îmbunătăţind conectivitatea între UE şi cele două state.
Aici este de precizat că în iunie 2023, Comisarul European pentru transport Adina Vălean şi ministrul Comunicaţiilor şi Dezvoltării Infrastructurii din Ucraina, Oleksandr Kubrakov au semnat un acord prin care ţara sa va beneficia de fondurile furnizate prin CEF, ceea ce va asigura interconectarea mai rapidă cu reţeaua UE.
În revizuirea reglementării, Rusia şi Belarus au fost elimintate din hărţile TEN-T din cauza conflictului cu Ucraina, iar legăturile de infrastructură ultima milă cu aceste două state au decăzut din gradul de prioritate a rețelei centrale la cea de rețea completă, ceea ce presupune ca finalizarea acestora să aibă loc în 2050, şi nu în 2030, aşa cum era prevăzut iniţial.
În aprilie 2023, Comisia pentru Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN) a adoptat poziţia sa privind revizuirea Regulamentului TEN-T, fiind în favoarea unui sistem de transport unitar, caracterizat de standarde operaţionale înalte şi pledează pentru un transport intermodal bazat pe calea ferată, căi navigabile interioare sau transport maritim pe distanţe scurte. Acest lucru ar însemna o reţea electrificată în totalitate care asigură viteze de deplasare – la nivelul reţelei europene – mult mai mari decât în prezent, şi care poate contribui la reducerea semnificativă a timpului de aşteptare în graniţele interne ale UE care ar putea ajunge la mai puţin de 15 minute până în 2030. „Toată lumea vorbește despre trecerea transportului pe calea ferată. Cu toate acestea, în timp ce mașinile, camioanele sau avioanele pot traversa frontierele UE fără probleme, trenurile, în special cele de marfă, sunt nevoite să se oprească la granițe, uneori timp de ore întregi, pentru a se adapta la cerințele diferitelor state membre”, a declarat coraportorul Barbara Thaler (PPE, AT), adăugând că este esențial să se asigure o trecere a frontierei de către trenuri de „nu mai mult de 15 minute și ar trebui să existe, de asemenea, sloturi pentru trenurile de marfă alocate peste granițe”.
Se estimează că până în 2050, prin Revizuirea Regulamentului TEN-T, emisiile CO2 se vor reduce cu 0.4% pe reţeaua centrală şi cu 0.3% pe cea completă. În plus, pe perioada 2021-2050, costurile externe totale cauzate de emisii se vor reduce cu 807 milioane de euro, din care cele cauzate de emisiile CO2 cu 387 de milioane, iar cele din cauza poluării aerului, cu 420 de milioane de euro.
Finanțarea
În contextul realizării unei reţele europene de transport eficientă, rapidă şi conectată, este nevoie de implementarea proiectelor de infrastructură care, la rândul lor, au nevoie de susţinere financiară. Aici este cazul instrumentului Connecting Europe Facility (CEF) care din 2014 până în prezent a finanţat 1.300 de proiecte cu un sprijin de 29.4 miliarde de euro.
Pentru perioada 2021-2027, CEF2 are un buget de 25.8 miliarde de euro, incluzând 11.29 miliarde de euro destinate statelor de coeziune. Se ştie că acest instrument a fost şi este destinat prioritizării proiectelor care contribuie la crearea reţelelor interconectate şi multimodale prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tuturor modurilor de transport, calea ferată fiind una care are nevoie de prioritizare atentă, întrucât trebuie să preia un volum mare de pasageri şi marfă din transportul rutier şi are nevoie să îşi construiască legăturile lipsă din TEN-T. Conform planului adoptării CEF2 din iulie 2021, 1.56 miliarde de euro va fi bugetul destinat marilor proiecte feroviare dintre statele de coeziune şi aproape 1.7 miliarde de euro este bugetul care asigură adaptarea infrastructurii pentru optimizarea mobilităţii militare şi compatibilitatea acesteia în a răspunde nevoilor de mobilitate civilă şi militară.
În 2022 s-a lansat cererea de proiecte CEF pentru mobilitatea militară cu o finanţare disponibilă de 330 de milioane de euro, sumă asupra căreia s-a revenit ca urmare a deciziei autorităţilor de la Bruxelles privind războiul dintre Ucraina şi Rusia. Bugetul a fost majorat la 616 milioane de euro pentru a sprijini implementarea a 35 de proiecte. O finanţare de peste 346 de milioane de euro va asigura realizarea proiectelor de infrastructură feroviară şi alte proiecte care includ acest mod de transport. Cu un buget disponibil de 790 de milioane de euro, în mai 2023 s-a lansat o nouă cerere de proiecte tot prin CEF pentru mobilitatea militară, cu un termen limită stabilit pentru septembrie 2023. Finanțarea disponibilă va „promova utilizarea mixtă a sistemului nostru de transport. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat faptul că trebuie să continuăm să îmbunătățim capacitatea infrastructurilor de transport, cum ar fi drumurile, podurile și căile ferate, pentru a permite forțelor armate și echipamentelor acestora să se deplaseze cu ușurință în UE”, a declarat Adina Vălean în anunț.
Primele două cereri de propuneri ale CEF2 Transport cuprind subvenţii de 11.6 miliarde de euro, din care în prima etapă a procesului s-au alocat 5.4 miliarde de euro pentru 135 de proiecte, selectate din 399 de aplicaţii care solicitaseră 14 miliarde de euro. Din această sumă, 4.2 miliarde de euro, reprezentând în jur de 80%, au fost alocate proiectelor de cale ferată, cu 350 de milioane, fiind valoarea furnizată pentru proiecte ERTMS de cale şi de bord.
Recent, Comisia a anunţat rezultatele celei de-a doua runde de propuneri de proiecte în urma căreia s-au selectat 107 proiecte din 353 depuse. Valoarea alocată acestor proiecte este de 6.2 miliarde de euro, iar toate proiectele depuse au solicitat o finanţare de 16.3 miliarde de euro.
Proiectele selectate vor participa la modernizarea şi conectarea mai bună în cadrul TEN-T, contribuind la creşterea atractivităţii, iar ca rezultat vor duce la mutarea traficului către modurile de transport durabil şi atingerea obiectivelor UE privind reducerea semnificativă a emisiilor. „Prin sprijinirea unui sistem de transport inteligent și durabil, Uniunea Europeană își respectă angajamentul de a îmbunătăți viitorul cetățenilor săi. Proiectele selectate vor oferi rezultate care vor contribui la conturarea unui continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat directorul interimar al CINEA, Paloma Aba Garrote.
Peste 82% din finanţare va fi destinată proiectelor din reţeaua feroviară, căi navigabile interioare şi rute maritime, parte a TEN-T. De asemenea, din proiectele selectate, 250 de milioane de euro sunt cele selectate a îmbunătăţi trecerile transfrontaliere dintre Ucraina şi Republica Moldova şi statele membre – Ungaria, Polonia, România şi Slovacia – „care va facilita transportul de mărfuri între UE și Ucraina, consolidând benzile de solidaritate”, a spus Adina Vălean.
Proiecte selectate de infrastructură feroviară
Din totalul numărului de proiecte, 43 au fost lucrări privind infrastructura feroviară, pentru care subvenţiile CEF au o valoare de 4.72 miliarde de euro din suma totală alocată în această a doua cerere a CEF (6.2 miliarde de euro).
Proiectul feroviar cu cea mai mare valoare de finanţare este Rail Baltica care a primit 928 de milioane de euro pentru lucrări în Estonia (pentru structuri şi substructuri, căi rutiere de acces şi achiziţia terenului pentru linia principală), Latvia (pentru continuarea lucrărilor pe secţiunile principale, inclusiv la cele două staţii din Riga) şi Lithuania (pentru lucrări principale pe secţiounea graniţei Kaunas-Latvian şi proceduri de achiziţie a terenurilor). Şi în cererea precedentă (2021), proiectul Rail Baltica a primit o finanţare de 357 de milioane de euro, iar proiectul deţine o finanţare CEF şi din surse naţionale de 1.6 miliarde de euro. În total, proiectul a reuşit să obţină fonduri de 2.7 miliarde de euro, CAPEX-ul Rail Baltica din 2017 fiind estimat la 5.8 miliarde de euro.
În cadrul proiectului, este de adăugat că administratorul de infrastructură feroviară din Polonia, PKP PLK a primit 285 de milioane de euro pentru Rail Baltica, mai precis pentru lucrări de modernizare linia Bialystok-Elk, parte a Rail Baltica, contribuind la realizarea la timp a reabilitării conexiunii dintre Polonia şi Lituania.
Un alt proiect de anvergură, cu dimensiune transfrontalieră între Italia şi Austria, care a fost selectat este Brenner Base Tunnel, compania BBT SE primind o finanţare de 700 de milioane de euro pentru excavări ale tunelurilor principale şi staţii multi-funcţionale, finalizarea tunelurilor de exploatare şi construcţia infrastructurii tehnice. Există şi alte activităţi susţinute de noua finanţare, incluzând acţiuni de design, obţinerea de autorizaţii, pregătirea licitaţiilor etc în cererea precedentă a CEF, proiectul a primit o finanţare de aproape 159 de milioane de euro pentru diferite lucrări, iar 75 de milioane de euro au fost distribuiţi către RFI pentru construcţia liniei şi a celor două tuneluri pe secţiunea Fortezza – Ponte Gardena, ruta de acces sudic către tunel. În acest an, proiectul Brenner Base Tunnel a înregistrat un succes prin finalizarea excavării tunelului pe secţiunea estică a liniei, ajungând la graniţa cu Austria. TBM-ul a finalizat excavarea pe secţiunea Mules 2-3 în Italia, cel mai lung lot al proiectului care cuprinde un sistem de tuneluri de 65 km.
Dacă ar fi să analizăm valoarea primită defalcată pe state (exceptând proiectele transfrontaliere implementate de companii ce includ mai multe state – cum ar fi Rail Baltica sau BBT SE), Polonia este statul cu cea mai mare valoare a finanţării europene pe proiecte feroviare, care ajunge la 758 de milioane de euro şi include patru proiecte. Cea mai mare valoare, de 362 de milioane de euro i s-a alocat proiectului de modernizare a 36 km de linie pe E65, secţiunea Zabrzeg – Zebrzydowice, la graniţa cu Cehia. Acesta implică modernizarea şi construcţia staţiilor şi eliminarea trecerilor la nivel pentru a optimiza conexiunea transfrontalieră, a reduce timpul de călătorie şi a primi trenuri lungi de 750 de metri. Al doilea proiect cu valoare mare – de 285 de milioane de euro – este modernizarea a 96 km pe linia Bialystok – Elk, parte a Rail Baltica. Celălalt proiect, de 47 de milioane de euro implică pregătirea documentaţiei de design pentru construcţia lucrărilor pe secţiunea Rzeszów – Medyka, la graniţa cu Ucraina şi este parte a rutei feroviare ce merge spre Rzeszów, Cracovia şi Katowice (E30 linie principală). Tot în Polonia, Centralny Port Komunikacyjny (CPK) a obţinut 63.6 milioane de euro, din valoarea totală estimată de 79 de milioane de euro, pentru pregătirea lucrărilor de construcţie a liniei de mare viteză Warsaw – Łódź care va avea o lungime de 140 km.
Ca parte a acţiunilor Solidarity Lanes, cu scopul de optimizare şi modernizare a fluxurilor de transport cu Ucraina, instituţia poloneză Centre for EU Transport Projects (CEUTP) a fost selectată cu o cofinanţare de 32.6 milioane de euro pentru un proiect. Este vorba de realizarea studiilor necesare şi implementarea lucrărilor pentru ruta între Dorohusk, în Lublin Voivodeship şi Yahodyn, Ucraina, în Kiev Oblast; studii de fezabilitate şi lucrări pe termen scurt între Lublin (Polonia) şi Kovel (Volyn Oblast, northwestern Ukraine) şi între Medyka (Polonia, Przemyśl county) şi Mostyska (Ucraina, în Lviv Oblast), acest din urmă proiect vizând două etape pentru lucrări urgente şi achiziţia de echipamente şi instalaţii pentru activităţile de transbordare.
Țări cu câte două proiecte selecţionate
Administratorul de infrastructură feroviară din Cehia a primit o finanţare de aproape 450 de milioane de euro pentru patru proiecte ce includ dublarea liniei Branický most – Praha-Krč – Spořilov (parte a nodului feroviar din Praga), pentru care s-au alocat fonduri de aproape 60.9 milioane de euro, modernizarea liniei Karlštejn – Beroun, ca parte a liniei dintre Praga şi graniţa cu Germania cu o cofinanţare de 56.6 milioane de euro. Alte două proiecte au primit cea mai mare cofinanţare în Cehia, proiecte care vizează modernizarea staţiei Masarykovo din Praga, parte a nodului urban pe reţeaua centrală, acest proiect al staţiei având cea mai mare finanţare europeană, de 137 de milioane de euro şi modernizarea a 4 km de secţiune pe Havířov – Havířov, inclusiv staţia Havířov (acţiuni situate pe Rhine-Danube CNC), cofinanţarea fiind de 91.6 milioane de euro.
Franţei i s-au selectat o serie de proiecte de infrastructură de 180.6 milioane de euro pentru lucrări de pregătire şi de design a mai multor secţiuni de linii. Printre proiectele selectate este şi Lyon-Turin care a primit 44.5 milioane de euro pentru modernizarea secţiunii existente Bussoleno–Avigliana, în scopul creşterii capacităţii. De asemenea, 32.58 milioane de euro s-au alocat pentru instalarea ERTMS nivelul hibrid 3 pe 110 km de linie dublă pe linia din Théoule-sur-Mer and Grasse către Ventimiglia în zona nodului urban Nice.
Administratorul de infrastructură feroviară din România, CFR SA, va beneficia de o finanţare Europeană de 554.8 de milioane de euro pentru două proiecte, din care două susţin iniţiativa Solidarity Lanes prin optimizarea conexiunilor feroviare către Portul Constanţa care include modernizarea infrastructurii din staţia de cale ferată, lucrări de electrificare, introducerea centralizării electronice, semnalizare şi telecomunicaţii.
24.38 milioane de euro este valoarea grantului european pentru optimizarea traficului feroviar cu Balkans către Ucraina. CFR SA va derula lucrări de eletrificare a 30 km de linie între Dărmănești şi Vicșani şi lucrări auxiliare şi de modernizare a podului peste râul Suceava şi în staţia Dornești. În Ucraina, proiectul implică reabilitarea a peste 1 km de secţiune în staţia Vadul Siret şi reabilitarea a 1.5 km din gara Hlyboka-Bukovynska.
423.6 de milioane de euro este al doilea proiect al ţării care are ca scop consolidarea transportului feroviar transfrontalier cu Bulgaria şi include etapa a doua de lucrări de modernizare a liniei dintre Bucureşti Progresu şi Giurgiu Nord.
Ungaria, care va primi 323.7 milioane de euro pentru două proiecte, cea mai mare finanţare de 256 de milioane de euro vizând modernizarea a 47 km de linie electrificată Debrecen – Nyíregyháza pe care este situată conexiunea dintre Budapest, Miskolc, către graniţa cu Ucraina.
67.7 milioane de euro se vor duce către un proiect parte a Solidarity Lanes şi implică studii pentru lucrări de reabilitare a liniei transfrontaliere cu Slovacia şi Ucraina şi în trei zone de transbordare cu conexiune între aceste trei ţări, scopul proiectului fiind de a creşte capacitatea de transport, interoperabilitatea şi siguranţa traficului de marfă între UE şi Ucraina.
Spania este statul care a obţinut cofinanţare tot pentru două proiecte. Adif a primit 50 de milioane de euro pentru lucrări de infrastructură pe secţiunea Atxondo – Abadiño (6.6 km) pe linia de mare viteză Vitoria – Bilbao – San Sebastian (22 de milioane de euro), şi pe linia dintre Castellón and Vandellós pentru care pe 150 km se vor implementa lucrări pentru ecartament standard, determinând integrarea cu reţeaua europeană, cu o cofinanţare de 28 de milioane de euro.
Pentru două proiecte, compania irlandeză Iarnród Éireann va beneficia de o subvenţie de 6.4 milioane de euro pentru efectuarea studiilor privind modernizarea liniei Dublin – Cork, lucrări de dublare a capacităţii pe linia staţiei Dublin Connolly – Malahide şi pentru dezvoltarea Roslarre Europort.
Pentru două proiecte de infrastructură pe coridorul mediteranean, Croaţia a primit 250.5 milioane de euro şi implică design-ul pentru modernizarea şi construcţia a 72 km de linie pe secţiunea Skradnik – Krasica – Tijani, iar 245.6 milioane de euro s-au alocat cunoscutului proiect de modernizare Dugo Selo – Novska, dar implică secţiunea dintre Ivanic – Grad şi Kutina (42 km).
Finlanda este un alt stat cu două proiecte feroviare selectate pentru a primi o finanţare europeană de 42.6 milioane de euro, din care peste 40 de milioane de euro se adresează proiectului de reabilitare a capacităţii şi de creştere a performanţei liniei Helsinki – Riihimäki care asigură servicii de marfă şi pasageri. 2.2 milioane de euro este finanţarea acordată prin CEF pentru planificarea lucrărilor de dublare a secţiunii Luumäki-Joutseno situată pe linia Karelian şi pentru planificarea Lauritsala triaj, activităţile urmând să contribuie la dezvoltarea liniei şi traficului.
Pentru trei proiecte selectate ce au implicare transfrontalieră, Germania a primit 335 de milioane de euro, din care cea mai mare sumă, de 178.2 milioane de euro s-au acordat proiectului de extensie şi construcţii pentru liniile Karlsruhe–Rastatt-Süd şi Müllheim–Basel, ca parte a conexiunii dintre Karlsruhe şi Basel. Celelalte două proiecte includ triplarea liniei Emmerich-Oberhausen, care asigură conexiunea transfrontalieră cu Olanda, iar un al doilea asigură legătura cu Polonia şi implică elaborarea studiilor pentru modernizarea liniei Angermünde.
Patru state membre cu câte un proiect fiecare
La capitolul de număr de proiecte, există state cu doar un proiect feroviar. Este cazul Sloveniei care va primi 64 de milioane de euro pentru eliminarea aglomerării pe linia Ljubljana-Divača, incluzând reabilitarea infrastructurii din trei staţii, construcţia substaţiilor de tracţiune şi a unui pasaj subteran în staţia Postojna, asigurând creşterea nivelului de siguranţă şi interoperabilitate.
Cu o subvenţie de 12.1 milioane de euro, Slovacia va derula lucrări de modernizare a liniei simple dintre Devínska Nová Ves şi graniţa cu Austria, în Marchegg, lucrările, parte a proiectului Twin City Rail cuprinzând elaborarea de documentaţii pentru dublarea liniei şi asigurarea interoperabilităţii şi siguranţei.
Tot cu un singur proiect strict feroviar a fost selectat şi administratorul Italian RFI cu o finanţare de 2 milioane de euro pentru design-ul preliminar al trecerii Rovereto, ca parte a rutei de acces sudic al Brenner Base Tunnel, pe secţiunea Fortezza – Verona.
În Olanda, ProRail va benefica de o subvenţie de 70.27 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii din jurul staţiei Amsterdam Central, incluzând creşterea capacităţii infrastructurii şi componente ale acesteia în scopul de fluidizare şi creştere a fluxurilor de trafic, inclusiv cel feroviar internaţional de marfă.
Proiecte legate de transportul feroviar
Proiectele selectate de CINEA includ şi conexiuni care facilitează transportul feroviar prin terminale şi huburi de transport de pasageri. Aproximativ 113 milioane de euro este valoarea co-finanţării proiectelor care implică terminale multimodale ce includ proiecte feroviare sau implică acest mod de transport prin acţiunile prevăzute în proiecte. Scopul acestora este de a creşte capacitatea în terminale, a consolida traficul feroviar şi a oferi conectivitate sporită.
În Cehia, compania Vellerin, care furnizează suport logistic, a obţinut o cofinanţare de 2.8 milioane de euro pentru reconstrucţia unei facilităţi multimodale de transbordare din Obrnice, în regiunea Ústí nad Labem. Proiectul, care implică şi instalarea sistemelor automate de cântărire a vehiculelor, va contribui la creşterea capacităţii de transbordare în terminalul de cale ferată.
Cu o cofinanţare de 1.8 milioane de euro, Terminal Marítima de Zaragoza, Spania va reduce constrângerile operaţionale din terminal prin extinderea a trei piste care vor permite administrarea trenurilor lungi de 750 m, şi prin construcţia unei platforme de beton pentru încărcarea şi descărcarea containerelor. Se va construi şi conexiunea feroviară între partea nordică a terminalului către reţeaua de cale ferată naţională, toate aceste activităţi ce urmează să fie implementate în port contribuind la creşterea capacităţii fluxurilor de trafic – inclusiv cel transfrontalier, dintre Spania şi Franţa.
Finlanda, prin compania Suomi-rata, a mai obţinut 2.75 milioane de euro pentru elaborarea studiilor care analizează potenţialul integrării reţelei feroviare cu a celei aeriene pe calea dublă Helsinki Airport Line, situată pe două coridoare CNC. Implementarea proiectului va contribui la creşterea capacităţii traficului. Proiectul companiei încearcă să elaboreze studii pentru construcţia de piste suplimentare, eliminând aglomerarea în reţeaua naţională, ceea ce va reduce timpul de transport dintre centrul oraşului Helsinki şi aeroport şi între capitală şi Tampere (cu o estimare a călătoriei de o oră, după realizarea proiectului).
În Italia, Interport – Centro Ingrosso di Pordenone va reuşi, cu o cofinanţare de 2.8 milioane de euro, să modernizeze platforma intermodală din Pordenone (nord-estul Italiei) prin adaptarea infrastructurii de manevră a trenurilor lungi de 740 m, construcţia unei noi facilităţi de triaj şi redresarea infrastructurii pentru administrarea vagoanelor de marfă. Proiectul include şi extinderea terminalului, instalarea de sisteme tehnologice în partea accesului feroviar şi realizarea conexiunilor pentru asigurarea energiei verzi pentru decarbonizarea operaţiunilor de manevră.
Tot în Italia, Centro Padano Interscambio Merci a obţinut o cofinanţare de 3 milioane de euro pentru terminalul de cale ferată din Parma, implicând reabilitarea zonei intermodale prin construcţia infrastructurii care asigură activitatea de transbordare, precum şi alte infrastructuri şi substructuri care contribuie la facilitarea şi consolidarea transportului multimodal.
Prin Port of Gdańsk Authority, Polonia mai înscrie un proiect cu finanţare europeană, obţinându-se aproape 99.6 milioane de euro pentru modernizarea şi extensia a patru mine şi a infrastructurii feroviare a acestora, analizarea oportunităţii de construcţie a facilităţilor energetice de pe țărm în cadrul portului, proiectul determinând îmbunătăţirea operaţiunilor din port şi creşterea capacităţii de transbordare.
Proiecte de digitalizare
Proiectele vizează instalarea sistemelor digitale pentru interoperabilitate şi capacitate, dar şi European Train Control System (ETCS), componentă a ERTMS, atât la nivelul șinei, cât şi pe materialul rulant.
Pentru instalarea sistemului la nivelul şinei, s-au selectat două proiecte – unul în Austria şi unul în Danemarca.
OBB-Infrastruktur (Austria) va primi 49.7 milioane de euro pentru instalarea ETCS L2, Baseline 3 pe 1126.5 km de linie dublă din liniile principale, determinând creşterea interoperabilităţii şi capacităţii traficului feroviar.
Cu o finanţare de 9.28 milioane de euro, administratorul de infrastructură Banedanmark, Danemarca, va instala cinci module digitale de interblocare pe 270 km linii duble în partea de vest a ţării, sistem ce va asigura creşterea eficienţei şi interoperabilităţii cu traficul feroviar european. Danemarca este prima ţară europeană care a decis înlocuirea sistemului de semnalizare analog cu cel digital, prima linie (cu o lungime de 20 km) complet echipată cu ERTMS fiind cea care conectează Roskilde de Köge (în estul ţării). Este de precizat că Danemarca este unul din cele cinci state europene (alături de Belgia, Suedia, Austria şi Norvegia) care au semnat contractele pentru instalarea ERTMS pe toate liniile.
Cei doi operatori de transport feroviar din Cehia au primit o cofinanţare totală de 40.1 milioane de euro pentru instalarea ETCS L2 Baseline 3 pe 260 vehicule, contribuind la creșterea interoperabilității, a siguranței și eficienței traficului.
Cu o cofinanțare de 23.76 milioane de euro, compania de transport feroviar de pasageri České dráhy a modernizat cu această variantă a ETCS 161 de vehicule de nouă tipuri diferite. În iunie 2022, prin selectarea proiectelor parte a primei trageri CEF2, operatorului i s-a alocat o cofinanţare europeană de 15.67 milioane de euro, în scopul echipării a 115 vehicule care vor opera pe trei coridoare ale reţelei centrale. Pentru CD, prin cele două cereri de ofertă, instrumentul financiar european va aloca un total de 39.4 milioane de euro pentru 276 de vehicule.
Sprijinul de cofinanțare de 16.34 milioane de euro va ajuta CD Cargo să echipeze 99 de locomotive electrice de şase tipuri diferite. Prin primul CEF2 de cerere de ofertă, CD Cargo a mai primit 6.6 milioane de euro pentru a echipa cu aceeaşi variantă a ERTMS/ETCS 122 de locomotive elecrice de cinci tipuri diferite care vor asigura servicii şi în Austria, Ungaria, Germania, Polonia şi Slovacia, pe trei CNCs. Operatorului CD Cargo i s-au selectat două proiecte ETCS a fi finanţate prin cele două cereri ale CEF cu o cofinanţare totală de 22.9 milioane de euro pentru 221 de vehicule.
Tot în Cehia, compania de transport şi logistică Metrans a obţinut fonduri de 4.94 milioane de euro pentru a instala ETCS Level 2, Baseline 3 pe 26 de locomotive Traxx. Anul trecut, prin CEF, compania a mai obţinut 2.4 milioane de euro pentru a echipa alte 47 de vehicule. În total, cofinanţarea europeană de 7.3 milioane de euro va ajuta operatorul să echipeze 73 de locomotive destinate traficului de marfă.
Conform ERTMS Second Work Plan of the European Coordinator Matthias Ruete, publicat în iulie 2022, Cehia este ţara cu cel mai mare număr de vehicule planificate a fi puse în operare din 2024 până în 2040, ajungând la 1.460 vehicule. Planurile pentru vehicule modernizate în Cehia implică 1.022 de vehicule, iar în cazul celor noi se preconizează că Cehia va pune în funcţiune 438 de vehicule.
Operatorul german DB Cargo are două proiecte selectate în această cerere cu o cofinanţare totală de 10.6 milioane de euro, unul implicând proiecte pilot, iar altul, de modernizare în serie a vehiculelor. Cel de proiect pilot a primit cea mai mare cofinanţare, de 7.2 milioane de euro pentru a dezvolta zece vehicule First in Class (FiC) cu ETCS OBU Baseline 3, din care opt sunt destinate traficului la nivel European şi două pe reţeaua feroviară germană. Cu o a doua cofinanţare de 3.4 milioane de euro, DB Cargo va echipa alte 80 de locomotive de trei tipuri cu ETCS Level 2 Baseline 3, care operează pe patru coridoare de reţele de bază. În fostul CEF2, DB Cargo a mai primit o cofinanţare de 2.25 milioane de euro pentru dezvoltarea a trei prototipuri pentru modernizarea locomotivelor sale cu ETCS L2 Baseline 3. În total, cele două cereri CEF asigură operatorului o cofinanţare de peste 12.8 milioane de euro pentru a-şi echipa materialul rulant.
Akiem este o altă companie care a avut succes în selectarea proiectelor finanţate prin CEF, primind fonduri de 9.34 milioane de euro pentru a echipa 12 locomotive cu ERTMS L2 Baseline 3. Proiectul ar acoperi instalarea sistemului pe 157 de locomotive de şapte tipuri diferite, toate operând pe coridoarele reţelei centrale.
Articol apărut în revista Railway PRO – Iulie 2023
