FC Rapid Bucureşti a câştigat definitiv dreptul de folosinţă a mărcilor sale, obţinând totodată şi anularea mărcii Asociaţia Fotbal Club Rapid deţinută de gruparea giuleşteană înainte de 2006, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins astăzi recursurile formulate împotriva deciziilor Curţii de Apel Bucureşti, de anul trecut, în cele două dosare privind mărcile Fotbal Club Rapid. Prin respingerea recursurilor, ÎCCJ a menţinut deciziile CAB, prin care s-au stabilit, printre altele, ca mărcile constând în emblemele Fotbal Club Rapid (emblema actuala a clubului) şi Uniunea Fotbal Club Rapid au fost înregistrate legal de către fosta societate Rapid (aflată acum în faliment), că acestea au fost achiziţionate legal în anul 2018 de către actuala societate şi că marca Asociaţia Fotbal Club Rapid va fi anulată”, a anunţat clubul de suflet al feroviarilor, citat de Agerpres.
Directorul executiv al FC Rapid, Marian Mihail, a declarat că decizia ÎCCJ confirmă faptul că gruparea se află pe drumul cel bun.
”Instanţa supremă a confirmat faptul că emblemele clubului de fotbal Rapid au fost înregistrate legal şi se află la proprietarul de drept. Mai mult, a şi anulat marca înregistrată de contestatari, restabilind o ordine firească din punctul nostru de vedere. Încă o dată ni se confirmă că suntem pe drumul cel drept, că rezistenţa în faţa presiunilor unor entităţi fără sens din punct de vedere economic este calea firească. În acest drum dificil, am fost asistaţi şi de o echipă de specialişti în domeniul proprietăţii intelectuale, condusă de prof. Răzvan Dincă, şi dorim să le mulţumim, pe această cale, pentru profesionalism şi contribuţia adusă la acest moment important”, a declarat el.
Litigii de-a lungul timpului
FC Rapid câştigase prin deciziile Curţii de Apel Bucureşti din 25 şi 26 ianuarie 2023 dreptul de folosinţă exclusivă a mărcilor şi siglei actuale în cele două procese deschise de AFC Rapid, asociaţie care a administrat gruparea giuleşteană înainte de 2006, când s-a produs transformarea în societate comercială pe acţiuni, conform Legii Sportului.
Curtea de Apel Bucureşti anula la acea dată marca verbală ”Asociaţia Fotbal Club Rapid Bucureşti” înregistrată de AFC Rapid în 2017 şi păstra în portofoliul FC Rapid emblemele UFC Rapid şi Giuleştina, achiziţionate prin licitaţie de la societatea care a intrat în faliment în 2016. Ulterior, AFC Rapid a atacat cu recurs ambele decizii ale Curţii de Apel la Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În 2018, societatea care administrează formaţia giuleşteană din Superligă, SC Fotbal Club Rapid 1923 SA, a achiziţionat la licitaţie, în schimbul a 406.800 de euro plus TVA, mărcile, culorile şi trofeele clubului aflat în faliment, SC FC Rapid SA.
Pe 25 iunie 1923, lucrătorii de la Atelierele CFR Griviţa au pus bazele Asociaţiei Generale Sportive şi Culturale CFR (AGSC-CFR). Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit preşedintele asociaţiei), strungarii Grigore Grigoriu (devenit primul căpitan al echipei), Dumitru Constantinescu, Geza Ginzer, Tudor Petre şi Franz Hladt.
Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la Ateliere cu cei de la Excelsior (care reprezenta cartierul muncitoresc Steaua şi care-i avea în frunte pe Emil Dobrescu, V. Constantinescu, Gh. Mărculescu, D. Itu) şi a închiriat terenul C.A.B. de la Şosea, pentru antrenamente şi jocuri. Primele echipamente au fost confecţionate din pânză vişinie în casa lui Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiţionate din bocancii uzaţi de la Ateliere. De-a lungul vremii, clubul Rapid Bucureşti s-a impus printre cele mai valoroase organizaţii sportive din ţară. Denumirile anterioare ale clubului au fost: ”CFR” (1923-1936); ”Rapid” (1936-1946); ”CFR” (1946-1949); ”Locomotiva” (1949-1958); ”Rapid” (din 1958 şi în prezent).
Formaţia alb-vişinie are în palmares trei titluri de campioană a României (1967, 1999, 2003), 13 Cupe ale României, patru Supercupe ale României, o Cupă a Ligii, două Cupe Balcanice, o Cupă a Europei Centrale, un Campionat European Feroviar. Alte performanţe notabile sunt finala Cupei Europei Centrale (1940), sferturile de finală ale Cupei Cupelor (1973) şi Cupa UEFA (2006), după cum a mai scris Club Feroviar.
