spot_img
luni, februarie 6, 2023
spot_img

Dovada. Ministerul Muncii a băgat bețe în roate la Statutul Personalului Feroviar

Dacă îi pui să facă o lege bună, bine scrisă, care să nu se bată cap în cap cu altele, e greu. Dar dacă le ceri să găsească chichițe, sunt experți. Cam acesta este profilul funcționarului superior român care și de data aceasta a găsit modalități de blocare a Legii Statutului Personalului Feroviar. Bețe în roate la Statutul Personalului Feroviar.

Pe zi ce trece ies la iveală noi detalii privind prorogarea Legii Statutului Personalului Feroviar care trebuia să intre în vigoare la începutul anului viitor. Club Feroviar a explicat aici că priedicile au venit din partea Ministerului Muncii condus de pesedistul Marius Budăi. Modul penibil în care au fost căutate noduri în papură pentru blocarea unei legi ce nu se află la prima prorogare a fost până acum necunoscut. El apare însă detaliat în corespondența pusă la dispoziție miercuri de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.

Bețe în roate la Statutul Personalului Feroviar

Dacă Ministerul Transporturilor s-a împotrivit prorogării („nu este oportună promovarea acestei inițiative legislative care prevede amânarea aplicării legii 195/2020 pentru încă un an” – a opinat ministerul), cel al Muncii a venit cu cele mai absurde motive pentru a frâna Statutul. Astfel:

-Ministerul Muncii este cel care a cerut introducerea unui articol privind prorogarea Statutului Personalului Feroviar pe motiv că… proiectul de lege privind prorogarea include amânări doar pentru o altă categorie, cea a personalului profesionist de intervenție.

-Ministerul Muncii a considerat că e vorba de dublu beneficiu, și anume personalul beneficiază și de cinci ani reducere, și de reducerea venită din grupe de muncă (deși suma totală e limitată la 13 ani, potrivit prevederii legii Statutului).

– Deși se putea prevede prin norme metodologice, Ministerul Muncii susține că nu rezultă la care pensie face referire legea.

-Nu în ultimul rând, într-o țară în care personalul judecătoresc, magistrații, polițiștii, parlamentarii, Curtea de Conturi etc ies la pensie la 50 de ani și încă pe pensii de mii de euro, Ministerul Muncii vorbește cu tupeu de „discriminare” față de asigurații sistemului public de pensii.

-Ministerul Muncii trece în revistă numeroasele acte care ar fi necesare pentru pensionarea mai rapidă, cum ar fi adeverințe de reducere cu cinci ani, adeverințe grupe de muncă, adeverințe de asimilare în grupe de muncă, adică cere tot ce a învățat într-un stat birocratic în care cel mai simplu lucru a devenit cel mai complicat.

-Ministerul Muncii mai consideră că „nu s-a creat cadrul legislativ” privind încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, după cum cere legea, deși ministrul Trasporturilor are emis un ordin în acest sens.

-Nu este clar cărei categorii de personal se aplică prevederile: celor care depun cererea și îndeplinesc la data cererii condițiile cerute sau celor care le îndeplineau la data adoptării legii?

Remarcile Ministerului Muncii sunt de neînțeles cum Legea 194 pe 2020 a ajuns obligatoriu în forme ale adoptării sale în anii trecuți și la Ministerul Muncii, la Guvern sau la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Bețe în roate la Statutul Personalului Feroviar. Dovada

Angajații de peste 55 ani nu mai trec testele de aptitudini medicale

Este una dintre afirmațiile discutabile și riscante făcute de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane în postarea de pe pagina de socializare, acolo unde apare și adresa Ministerului Muncii.

Reprezentanții acesteia afirmă că „este imposibil de imaginat că salariații ale căror activități concură direct la siguranța circulației trenurilor mai pot executa serviciul în condiții riguroase de siguranță la vârsta de 57, 58, 60 sau 65 ani, având în vedere uzura fizică și psihică avansată a acestora. (ex.: impiegat de mișcare la blocurile de comandă a instalațiilor de centralizare și telecomandă, manevrant de vagoane, conductor tren, revizor tehnic de vagoane etc., ale căror activități presupun concentrare maximă, lucru pe și sub vagoane, în diverse condiții atmosferice etc.).” Atunci apare întrebarea ce facem cu personalul de conducere a trenului care rămâne în activitate după atingerea vârstei menționate de sindicaliști. Ce garanții de execuție a serviciului „în condiții riguroase de siguranță” există după atingerea vârstelor indicate de sindicaliști?

Oricum, sindicatul „nu împărtășește ideea introducerii din nou “la malaxor” a acestei legi care să fie ciopârțită și golită de conținut, după cum consideră funcționarii din Ministerul Muncii! Apreciem că cel mult pot fi elaborate norme metodologice de aplicare a legii, așa cum a fost aceasta publicată în Monitorul Oficial”, spun ei.

„Subfinanţarea cronică a sectorului feroviar din ultimii 30 de ani a adus după sine o degradare accentuată a condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea personalul feroviar cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei feroviare, acesta fiind obligat să lucreze cu predilecţie sub cerul liber sau în spații insalubre, utilizând instalaţii și material rulant cu o vechime de peste 40 de ani, conceptul de normalizare a condițiilor de muncă fiind departe de a se realiza.

Obligativitatea efectuării controalelor medicale și psihologice au scos în evidență o creștere semnificativă, la nivel național, a zilelor de concediu medical, a cazurilor de revenire la controalele medicale și/sau psihologice la intervale de timp mult mai mici decât cele normale sau a cazurilor de inaptitudine fizică sau psihică, ceea ce denotă un grad ridicat de uzură fizică și/sau psihică în rândul personalului feroviar cu responsabilităţi în siguranța circulației feroviare. Mai mult, în rândurile acestei categorii profesionale se înregistrează numeroase cazuri de decese, unele dintre acestea producându-se chiar la locurile de muncă, în timpul serviciului.

Nu întâmplător, anterior datei de 01 aprilie 2001, potrivit Ordinului comun al Ministerului Muncii și Ocrotirii Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990, completat cu avizele ulterioare până la data de 31 august 1994, meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căilor ferate (pozițiile 123 și 124 din Anexa 1 la ordin) erau încadrate în grupa I de muncă, urmare a faptului că activitatea desfășurată era legată direct de siguranța circulației feroviare, fiind luată în calcul existența unui cumul de factori fizici și psihici (intensitatea executării sarcinilor de serviciu în parametri de rigoare maximă, simultaneitatea executării unor sarcini de serviciu, executarea serviciului în condiții de stres permanent, executarea serviciului pe instalații învechite care generau numeroase disfuncționalități în exploatare, alternarea permanentă a executării seviciului zi-noapte etc.) existenți la locurile de muncă care nu permiteau salariaților să execute sarcinile de serviciu în condiții de asigurare a securității transporturilor după vârsta de 55 ani. Acest cumul de factori există și în prezent și nu întâmplător, majoritatea salariaților cu vârste de peste 55 de ani nu trec testele de aptitudine medicală.

Pe de altă parte, este imposibil de imaginat că salariații ale căror activități concură direct la siguranța circulației trenurilor mai pot executa serviciul în condiții riguroase de siguranță la vârsta de 57, 58, 60 sau 65 ani, având în vedere uzura fizică și psihică avansată a acestora. (de exemplu, impiegat de mișcare la blocurile de comandă ale instalațiilor de centralizare și telecomandă, manevrant de vagoane, conductor tren, revizor tehnic de vagoane etc., ale căror activități presupun concentrare maximă, lucru pe și sub vagoane, în diverse condiții atmosferice etc.).

Indiferent ce măsuri tehnice au fost luate, cumulul de factori existenți la locurile de muncă a rămas prezent permanent. În plus, legea nu afectează principiul contributivității și nu presupune aplicare retroactivă, producând efecte doar de la data intrării în vigoare”, mai afirmă Federația sindicală indicată.

Ultimele Articole