Club Feroviar a obținut rechizitoriul procurorilor în Dosarul Mită la cușetă și vagoane de dormit, în care 35 de angajați ai CFR Călători, însoțitori de vagoane speciale sunt acuzați de fals informatic, abuz în serviciu, delapidare și înșelăciune. Pe baza acestui document vă prezentăm ce au declarat în fața anchetatorilor fostul șef de Serviciu Deservire Vagoane Speciale, Sorin Preda, fostul director general adjunct Marcel Litră, precum și părinții copiilor ale căror coduri numerice personale au fost utilizate pentru a se comite frauda. De asemenea, în final vom prezenta jumătatea de adevăr (ca să nu-i spunem minciună) spusă de Traian Preoteasa.
Din capul locului trebuie să menționăm faptul că operațiunea procurorilor, care a culminat cu perchezițiile din dimineața zilei de 25 martie 2025, a fost pusă în mișcare în urma unui articol publicat de Club Feroviar în luna martie a anului trecut.
”În fapt, în data de 14.03.2024, organele de cercetare penală din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi București, în urma identificării unui articol de presă pe portalul <Club Feroviar>, s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fraudă informatică, prev. de art. 295, alin. 1 C.pen și înșelăciune, prev. de art 244 alin. 2 C.pen.”, se arată în rechizitoriul procurorilor. Articolul la care se face referire aici a fost publicat de noi pe data de 5 martie 2024 cu titlul EXCLUSIV. Zeci de angajați sancționați la CFR Călători. Cum își rotunjeau veniturile.
Dosarul Mită la cușetă. CNP-uri de elevi, folosite în fals
Ceea ce relatam acum mai bine de un an, între timp s-a adeverit ca fiind oficial, iar oamenii legii au aprofundat speța. ”(…) în perioada 2022-2023, mai mulți angajați CFR Călători, folosindu-se de tabletele repartizate nominal de către angajator, au accesat bazele de date ale instituției, în afara orelor de program, dar și în timpul programului de lucru, depășindu-și, astfel, limitele autorizării, după care au rezervat mai multe locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în vagoane pe care nu le deserveau, conform planificării în serviciu, blocând astfel, în bazele de date ale CFR, spre vânzare locurile. (…) Totodată, tot prin folosirea dispozitivelor electronice, au introdus, în fals, în bazele de date ale SNTFC CFR Călători, datele de identificare ale unor elevi, care potrivit legii beneficiau de gratuitate la călătoria cu trenul pe teritoriul României”, susțin procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Trenurile CFR Călători ar fi trebuit să fie TGV pentru ca respectivii elevi să poată călători atât de mult într-un interval atât de scurt
În acest articol nu vom mai relua în amănunt modul cum acționau cei 35 de învinuiți, căci el a fost prezentat pe larg în articolul publicat în urmă cu o săptămână, cu titlul Noi decizii ale Justiției în cazul ceferiștilor acuzați de delapidare la vagoane cușetă și de dormit.
Vom adăuga doar faptul că între datele călătoriilor care chipurile ar fi fost făcute de elevi erau perioade foarte apropiate de timp. De asemenea, în urma analizării rutelor pe care ar fi circulat respectivii elevi, s-a constatat că nu era posibil ca aceste călătorii să fie făcute decât dacă vagoanele operatorului feroviar de stat ar fi circulat cu viteze ca în Elveția sau Spania.
Ne vom apleca asupra declarațiile martorilor din acest dosar care ni s-au părut relevante. De altfel, procurorii i-au audiat și pe părinții copiilor care chipurile ar fi traversat țara în lung și-n lat cu vagoanele cușetă sau de dormit. Unii dintre acești elevi nu merseseră niciodată cu trenul la dormitor sau cușetă. În schimb, alții călătoriseră anterior, alături de părinții lor, cu astfel de vagoane, acesta fiind prilejul perfect pentru însoțitorii de vagon pentru a le ”fura” CNP-urile, pe care le-au utilizat fictiv ulterior.
Niciun șef nu a fost sancționat disciplinar
Ciudat este faptul că într-un asemenea dosar, în care sunt implicați zeci de angajați ai CFR Călători, nu a fost pus sub acuzare niciun șef ierarhic al acestora, ci doar salariați de rând.
Întrebare pe care și-a pus-o și martorul M.I. carea fost audiat de procurori: ”șeful de serviciu, Preda Sorin, și instructorul Bărbuș Dorel nu au fost cercetați, fiind doar audiați în scop informativ de către comisia de disciplină, insinuând că aceștia ar fi avut cunoștință despre respectivele nereguli, întrucât aveau în laptopul de serviciu aplicația prin intermediul căreia puteau să vadă oricând situația operațiunilor comerciale făcute de conductorii de vagon de dormit și cușetă, respectiv emiterea de legitimații de călătorie, rezervările de locuri, blocarea de locuri, fără existența unei colicitări de rezervare de locuri de la călători”.
Marcel Litră: Sorin Preda și Doru Bărbuș aveau acces la bazele de date de pe server
Spusele sale au fost confirmate și de Marcel Litră, fost director general adjunct al CFR Călători.
Sub directa sa coordonare se afla Direcţia Material Rulant şi Direcţia Operaţional, în coordonarea căruia se afla Serviciul Deservire Vagoane Speciale.
Iată ce a declarat el: ”Martorul a precizat că, în cadrul Serviciului Vagoane Speciale, aveau atribuții de control al activităţii de emitere a legitimaţiilor de călătorie şi de rezervare a locurilor şeful de serviciu, Preda Sorin, precum şi instructorul central, Bărbuş Dorel. Aceştia aveau acces la bazele de date de pe server şi puteau verifica oricând în sistemul informatic activitatea subordonaţilor în domeniul de bilete şi al efectuării rezervărilor. Totodată, martorul a arătat că salariatul avea obligaţia de a anunţa şeful ierarhic superior şi instructorul central cu privire la orice deficienţă a sistemului informatic XSell Mobile. Din punctul său de vedere, motivaţia conductorilor care au recurs la aceste fapte a fost de a obţine încasări pe parcursul cursei, pentru rotunjirea veniturilor proprii şi creşterea în clasamentul vânzărilor, pentru a fi distribuiţi şi la trenuri cu parcurs internaţional”.
Noaptea minții: 30 de angajați sancționați, dar nu s-a putut stabili un prejudiciu
Că cei doi, Preda și Bărbuș, puteau să stopeze infracțiunea anchetată acum în Dosarul Mită la cușetă și vagon de dormit o spune și revizorul central al CFR Călători, Mara Mihaela Lambrache: ”(…) șeful Serviciului Deservire Vagoane Speciale și instructorul central au atribuții de verificare a personalului de tren, precum și posibilitatea tehnică de a face acest lucru”.
Deci atât Preda, cât și Bărbuș ar fi putut observa oricând ce se întâmplă în ograda lor, dar nu au făcut mare lucru pentru a stopa aceste practici. Cât despre cercetarea disciplinară făcută la CFR Călători, ciudat este faptul că celor găsiți vinovați nu li s-a imputat contravaloarea biletelor blocate în sistem. O spune senin același Marcel Litră: ”În urma abaterilor disciplinare identificate nu s-a putut stabili un prejudiciu cauzat CFR Călători”. Acest lucru sfidează orice logică: faci cercetare disciplinară la nivelul societății, sancționezi 30 de angajați, dar nu te îndrepți împotriva lor (administrativ sau/și juridic) pentru a recupera prejudiciul.
La rândul lor, au fost audiați de procurori și Sorin Preda și Dorel Bărbuș, dar aceștia au mers pe principiul ”nici usturoi n-a mâncat…”. Concret, cei doi au negat în fața anchetatorilor că ar fi avut cunoștință despre activitatea ilicită a angajaților din subordinea lor. Greu de crezut, având în vedere amploarea fenomenului și cele trei declarații de martor citate mai sus.
Jumătatea de adevăr a lui Traian Preoteasa
În final, să vedem și jumătatea de adevăr (ca să nu spunem minciuna) spusă de directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa.
Pe 25 martie 2025, l-am sunat pentru a-l întreba dacă a fost chemat la audieri în cazul perchezițiilor care tocmai avuseseră loc. În loc să spună pur și simplu dacă a fost sau nu la Parchet, șeful operatorului feroviar de stat s-a lansat într-un atac la adresa publicației noastre, pe un ton ridicat. Din respect pentru cititori, nu am redat atunci și nici nu vom reda acum exact cuvintele pe care le-a folosit în conversația telefonică. Am consemnat doar că, potrivit spuselor sale, ”nu m-a chemat nimeni la audieri”. Ba chiar ne-a amenințat că dacă publicăm că a fost chemat la audieri ”veți vedea voi ce se întâmplă”.
Acum, consultând rechizitoriul procurorilor, constatăm că șeful CFR Călători a spus o jumătate de adevăr. Da, el nu a fost chemat la audieri pe 25 martie 2025, dar nu pentru că nu ar fi avut nevoie procurorii de mărturia lui, ci pentru că făcuse deja acest lucru cu fix o lună înainte, pe 25 februarie 2025.
În declarația sa de martor dată în fața procurorilor, ”numitul Preoteasa Traian” s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont în ceea ce privește fapte de corupție care s-ar fi petrecut în ograda sa: ”Din câte îşi aminteşte, în anul 2023 a dispus o comisie de cercetare disciplinară faţă de mai mulţi angajaţi ai SNTFC CFR Călători, propunerea de cercetare venind din partea domnului Niţă Robert. Ulterior, nu a urmărit cursul cercetării, dar la final i-au fost aduse la cunoştinţă măsurile dispuse, măsuri ce au fost puse în aplicare şi nu au fost contestate. După efectuarea cercetării şi cu ocazia invitării anumitor angajaţi la poliţie, a cerut lămuriri şi a aflat sumar ce s-a întâmplat în acea perioadă, respectiv că s-ar fi blocat locurile de către conductorii de vagoane în trenurile CFR Călători, pe tabletă, pentru a le valorifica ulterior. (…) De asemenea, a menţionat că a aflat de la Niţă Robert că se fac verificări cu privire la CNP-uri de elevi, care au fost dublate, şi i-a transmis acestuia ca vinovaţii să plătească, iar pagubele să fie recuperate”.
Cum am văzut ulterior, pagubele nu au fost recuperate, pentru că nimeni din conducerea societății de stat nu a cerut acest lucru.
