DNA restituie cauțiunea depusă de Ionuț Costea, în dosarul Swietelsky – CFR – Vlădescu

28 martie 2020

DNA restituie cauțiunea depusă de Ionuț Costea. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis joi, 26 martie, să respingă contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva încheierii penale nr. 131 din 6 martie, prin care a fost admisă cererea de restituire a cauţiunii depuse de Costea Mircea-Ionuţ în vederea luării măsurii preventive a controlului judiciar.

DNA restituie cauțiunea depusă de Ionuț Costea

DNA restituie cauțiunea depusă de Ionuț Costea. Decizia instanței este definitivă, așa că va fi ridicată indisponibilizarea instituită cu titlu de cauţiune asupra sumelor de bani şi a bunurilor imobile constituite drept garanţii reale, potrivit justnews.ro.

Informația apare și pe situl de internet al ICCJ. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva încheierii penale nr. 131 din 6 martie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 2987/1/2019/a1.3, privind pe inculpaţii Dascălu Constantin şi Costea Mircea-Ionuţ. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 26 martie 2020”, arată decizia magistraților.

DNA restituie cauțiunea depusă de Ionuț Costea

În mai 2018, Costea Mircea-Ionuţ a pus la dispoziţia procurorilor înscrisuri, din care a rezultat atât constituirea unor garanţii reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 1.413.000 euro, cât şi depunerea la o unitate bancară a sumei de 300.000 de euro.

Care au fost acuzele împotriva lui Costea. Cauțiunea restituită

Costea Mircea-Ionuţ a fost acuzat că ar fi primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise  pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, în perioada 2005-2007.

În acest dosar au fost inculpate cinci persoane:

  • Vlădescu Sebastian (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;
  • Costea Mircea Ionuț (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
  • Un administrator al companiei Swietelsky, persoană apropiată de conducerea CNCFR, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită. Anchetatorii au susținut că probele au dovedit că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea de la vremea respectivă a CNCFR CFR SA, și Sebastian Vlădescu să le plătească un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
  • Dascălu Constantin (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
  • Boureanu Cristian (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Care era mecanismul

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului cu Swietelsky, scria site-ul Știri pe Surse. Pe parcursul urmării penale, procurorii au audiat numeroși martori din jurul înțelegerii, între casa de avocatură Boștină și Asociații. Unul dintre martorii audiați a explicat pe scurt dar foarte sugestiv rolul lui Costea și Vlădescu și a menționat totodată că sume de bani nelegali ar fi ajuns la aceștia prin intermediul casei de avocatură.

Dosarul Mită la CFR. Rolul avocatului Doru Boștină

„Ionuț Costea și Sebastian Vlădescu primeau respectivele sume de bani pentru ca Ministerul Finanțelor Publice să efectueze plata claim-urilor către firma Swietelsky”, a spus martorul în fața anchetatorilor. El a explicat și poziționarea dintre cei doi și avocatul Doru Boștină. „Pentru derularea primului contract … mi-a spus că vorbea doar cu Vlădescu și Costea, Boștină Doru fiind doar cureaua de transmisie. Rolul lui Boștină Doru era doar să intermedieze plata comisioanelor”, a mărturisit martorul la DNA.

Un alt martor, fost colaborator al Casei de Avocatură Boștină și Asociații, a explicat că în legătură cu contractul Casei cu societatea austriacă nu era cazul să pună întrebări suplimentare. Înțelegerea și caracterul fictiv al contractelor de consultanță au fost confirmate de declarația acestui martor care le-a spus anchetatorilor că aveau un caracter special și că „acest caracter special era dat de faptul că am simțit că nu era cazul să pun întrebări suplimentare și nici nu se ofereau detalii referitoare la aspectele contractului”.