Chiar în luna în care se împlinește un sfert de veac de la divizarea SNCFR, realizată când ministru al Transporturilor era Traian Băsescu, și la Calea Ferată din Moldova (CFM) se pregătește separarea operațiunilor, după modelul european. Prezent la Zilele Feroviare 2023, directorul general al CFM, Oleg Tofilat, a explicat care sunt provocările legate de acest proces.
”Republica Moldova este acum acolo unde era România acum 20 de ani. Trebuie să mergem pe procesul de separare operațională”, a declarat șeful întreprinderii de stat de la Chișinău în cea de-a doua zi a evenimentului Club Feroviar 2023.
El a explicat că această separare operațională este destul de dificil de realizat în momentul de față, în condițiile dificultăților financiare cu care se confruntă atât Republica Moldova, în general, cât și CFM, în special, mai ales în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Un prim pas a fost prin aprobarea, anul trecut, a Codului feroviar din Republica Moldova. Următorul pas va consta în separarea efectivă a activităților de infrastructură ale CFM de operatorii feroviari de călători și de marfă.
Infrastructura feroviară pe cei 1.071 km de rețea din Republica Moldova este într-o stare de degradare accentuată, 40% (190 de tronsoane), fiind cu limitări de viteză și de greutate. Nici materialul rulant nu stă mai bine. ”În afară de 12 locomotive noi, restul e de vârsta mea”, a glumit Oleg Tofilat.
Calea Ferată din Moldova are nevoie de investiții serioase
Concret, Calea Ferată din Moldova are nevoie de o investiție de 475 milioane de euro pentru a-și reînnoi materialul rulant prin achiziționarea de noi vagoane de marfă și locomotive de manevră pentru a satisface cererea viitoare de trafic și pentru a crește ponderea modală a transportului feroviar. Tofilat spune că întreprinderea are nevoie să cumpere peste 4.000 de vagoane de marfă estimate între 80.000 și 100.000 de euro pe vehicul, însumând o investiție de 350-400 de milioane de euro. Acest proiect este de așteptat să fie realizat din 2024 și să fie finalizat în 2026.
Compania intenționează, de asemenea, să cumpere 25 până la 30 de locomotive de manevră estimate la costuri de 62,5 – 75 milioane de euro, cu 2,5 milioane de euro pentru fiecare vehicul. Acest proiect este, de asemenea, planificat să fie implementat din 2024 până în 2025.
Separarea activităților la CFM, o problemă spinoasă
Șeful CFM a mai spus că procesul de reformă la compania pe care o conduce implică aspecte care vor avea nevoie de asistență externă.
”Separarea bruscă poate duce la deteriorarea serviciilor, a produselor. Va fi nevoie ca noile entități apărute să fie acoperite cu contracte pentru activitățile de bază și vom avea nevoie de asistență pentru delimitarea imobilelor (a proprietăților care le vor reveni celor trei entități – n.red.). România ar fi cel mai apropiat partener care să împartă cu noi experiența de reformă”, a declarat Oleg Tofilat.
În discuție a intervenit Jean Nicolaos, fost director de Relații Internaționale la CNCF CFR SA. El l-a sfătuit pe Oleg Tofilat să treacă în revistă modul cum au făcut alte țări europene separarea activităților și să decidă dacă nu cumva împărțirea în trei activități separate este sau nu profitabilă pentru o rețea mică, precum cea din Republica Moldova.
Ulterior, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, directorul general al CFM a declarat că a văzut ”pe propria piele” procesul de separare a activităților în aviație, care a fost ”foarte benefic”. Înainte de a fi numit la conducerea CFM, Oleg Tofilat a activat în domeniul aviatic.
”La feroviar a fost mai discutabil. Avionul a scos trenul de pe multe piețe”, a spus el. Oleg Tofilat a refuzat însă să dea un răspuns clar la întrebarea dacă la CFM se va aplica același model ca la divizarea din 1998 a Societății Naționale a Căilor Ferate Române.
Oleg Tofilat a venit la București cu Trenul Prietenia
Directorul general al Întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova a mărturisit în fața jurnaliștilor că a venit de la Chișinău la București cu Trenul Prietenia, pentru a participa la evenimentul Zilele Feroviare 2023.
”Eu am venit cu trenul și mă voi întoarce cu trenul. Este pentru prima dată când am călătorit cu trenul la București. Da, timpul de staționare pentru formalitățile vamale și pentru schimbarea boghiurilor de la ecartamentul de 1520 mm la cel de 1435 mm este mare, însă totul se întâmplă noaptea, așa că a fost o experiență plăcută”, a spus Oleg Tofilat.
El a spus că și-ar dori o linie rapidă București-Chișinău, astfel încât durata călătoriei să se reducă de la 13 ore în prezent la șase-șapte ore.
25 de ani de la divizarea SNCFR
Pe 1 octombrie 1998, atunci când Ministerul Transporturilor era condus de Traian Băsescu, Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR) s-a desființat prin divizare și au fost înființate:
- Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul național de călători;
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul național de marfă;
- Societatea Națională de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF” SA, care trebuia să administreze excedentul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;
- Societatea Feroviară de Turism ,,SFT – CFR” SA a preluat o parte din activele ,,SAAF” și trebuia să efectuează servicii turistice, administrând trenurile de epocă (acum în faliment);
- Societatea de Management Feroviar ,,SMF” (desființată);
- Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul de reglementare feroviară al României.
În urma reorganizării SNCFR de pe 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară publică al tuturor operatorilor feroviari licențiați, fapt ce a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat.
