Cristian Dorel Coconașu, feroviar cu o experiență în domeniu de patru decenii, a fost numit director general al Tehmin Brașov. Compania cu sediul la Bod se bazează mult pe inovare, iar din cei 50 de angajați 30 sunt ingineri.
Dorel Coconașu a urmat cursurile Institutului Politehnic București – Facultatea de Transporturi, pe care a absolvit-o în 1984 cu diplomă de inginer mecanic – specialitatea material rulant. După terminarea facultății a fost repartizat pe postul de inginer reparații locomotive la Remiza Sighișoara din cadrul Depoului CFR Brașov. Din august 1989 se mută la Depoul CFR Brașov, pe același post, iar apoi ocupă succesiv funcțiile de inginer sector de exploatare, șef Atelier Reparații Curente, șef Depou Reparații, șef Depou Coordonator.
În luna noiembrie 2000 este numit director general al Societății Comerciale de Reparații Locomotive (SCRL) Brașov, filială a SNTFC CFR Călători, funcție pe care o ocupă până în august 2010, când pleacă la Marub SA, tot ca director general.
Se impune precizarea că uzina Marub din Brașov a fost cumpărată în 2010 de societatea RC-CF Trans (deținută de aceiași acționari ca Regio Călători), în cadrul unei tranzacţii care s-a cifrat la cinci milioane de euro. Ulterior, în 2012, compania a mai cumpărat de la societatea Conex Iaşi, cea care deţinea terenul fostei uzine braşovene, o suprafaţă de teren adiacentă pentru 1,25 milioane de euro, pentru extinderea activităţii companiei.
Dorel Coconașu a lucrat la Marub Brașov până în ianuarie 2016 (timp în care a mai deținut funcțiile de director general adjunct și director de exploatare), când a revenit în sistemul de stat, ca director al Sucursalei Regionale de Transport Feroviar Călători Brașov. Nu stă mult în această funcție, ci doar până în luna mai a aceluiași an, când se mută la București, ca director la Direcția Modernizare Material Rulant din cadrul SNTFC CFR Călători.
Dorel Coconașu a scos SCRL Brașov din insolvență
Se întoarce la Brașov ca director general al SCRL, societate pe care o găsește în insolvența care fusese declarată în 2015. SCRL Brașov a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 863/2001, ca filială a Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA și a preluat personalul de specialitate existent la vremea respectivă în depourile operatorului feroviar de stat.
Până în 2009, lucrurile au mers foarte bine. Apoi, societatea-mamă a început să nu mai achite la termen facturile emise de SCRL Brașov, așa că situația financiară s-a agravat de la an la an, iar în 2014 s-a cerut intrarea în insolvență. Lucru care s-a și întâmplat un an mai târziu, prin sentința civilă a Tribunalului Brașov, iar EOS Insolvency s-a ocupat începând de atunci de destinul societății reparatoare de locomotive.
După opt ani, în aprilie 2023, așa cum am scris la vremea respectivă, grație lui Dorel Coconașu, SCRL Brașov a ieșit din insolvență, prin decizia Tribunalului Brașov, după ce a achitat către ANAF sumele restante. Chiar și în starea de insolvență, SCRL a reușit ca din veniturile proprii să-și acopere toate cheltuielile și să obțină și profit.
A ieșit la pensie și acum a revenit în sistem, ca director general al Tehmin Brașov
În septembrie 2023, Dorel Coconașu a ieșit la pensie. Nu a rezistat prea mult ”în retragere” și iată că acum a revenit în sistemul feroviar, ca director general al Tehmin Brașov.
Societatea Tehmin Brașov a fost înființată în 2002 de inginerul Mihai Marcu. De fapt, ea mai existase, din 1994, cu numele de Tehmin. Este o companie care se bazează foarte mult pe cercetare și inovare, iar în anul 1994 ea a fost pusă pe picioare, ca să zicem așa de două brevete de invenție ale inginerului Marcu.
Cel mai important este cel care vizează o instalație electrică de menținere în stare caldă a locomotivelor diesel. Practic, instalația menține cald motorul locomotivei fără ca acesta să fie pornit, iar consumul de motorină se reduce de la 24 de litri pe oră la doar patru litri pe oră. La Conferințele Club Feroviar din 2023, Mihai Marcu a prezentat sistemul SEELD aplicabil locomotivelor vechi care reduce cu peste 50% durata de funcționare a motoarelor diesel de tracțiune. Sistemul prezentat are patru componente, și anume cel care ajută la reducerea timpului de mers în gol, creșterea randamentului motorului de tracțiune, diagnoza parametrilor de funcționare și ventilația economică a motoarelor de tracțiune. ”Nu este posibilă înlocuirea a sute de locomotive diesel în zece ani, de aceea trebuie acordată atenție materialului rulant existent”, a explicat el atunci.
Afacerea lui Mihai Marcu s-a dezvoltat constant
De la înființare și până în prezent, Tehmin Brașov are sediul și facilitățile de cercetare și producție la Bod, iar suprafața de teren s-a mărit continuu, pe măsură ce se construiau noi hale, prin cumpărarea de pământ de la vecini. De-a lungul anilor, a fost dezvoltată și partea de utilaje și aparatură. Una dintre cele mai noi dotări este o mașină de debitat cu laser a tablei, care reduce substanțial atât timpul necesar operațiunii, cât și materialul rămas. Practic, bucata de tablă este utilizată la maximum.
Potrivit Catalog Feroviar, compania şi-a fixat ca obiectiv modernizarea lovomotivelor, automotoarelor, vagoanelor de călători sau a altor utilaje feroviare, urmărind cele trei direcţii principale de activitate:
- reducerea consumului de energie şi combustibil în procesul de exploatare a materialului rulant motor, în vederea reducerii poluării şi a costurilor de transport;
- mecanizarea şi automatizarea comenzilor de pe vehiculele feroviare cu scopul optimizării proceselor de comandă şi funcţionare şi punerii în evidenţă a eventualelor abateri în timp real;
- creşterea fiabilităţii produselor şi a siguranţei în transportul feroviar.
Printre lucrările mai importante executate de Tehmin Brașov în ultima perioadă trebuie menționate proiectarea si fabricarea tablourilor electrice, proiectare software și automatizare pentru vagoane modernizate de către Astra Vagoane Călători Arad (chiar și pentru Cehia și Brazilia), Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, Remar Pașcani, Atelierele CFR Grivița. De asemenea, compania a realizat proiectarea și fabricarea tablourilor electrice, pupitre de comandă, sisteme de încălzire, sistem de ventilație a instalației de răcire motor diesel, proiectare software și automatizare pentru diverse tipuri de automotoare modernizate de către Remarul 16 Februarie, Marub Brașov, Reloc Craiova, Petroutilaj Câmpina.
În portofoliul societății din Bod s-au aflat și se află contracte de proiectare software și automatizare pentru mai mulți parteneri externi, cum ar fi: Selectron Systems AG, Medel Pazalarma, Eke Electronics sau Alstom Transport. De asemenea, trebuie amintită și proiectarea aplicațiilor de monitorizare la distanță a diagnozei materialului rulant și suport tehnic pentru beneficiarii la interpretarea datelor achiziționate pe serverul Tehmin.
Una dintre cele mai importante realizări ale firmei este dotarea locomotivelor diesel-electrice și diesel-hidraulice cu instalație de exploatare economică a motorului diesel de tracțiune, instalație de creștere a randamentului motorului diesel de tracțiune, sistem economic de ventilație a motoarelor, instalație de diagnoză cu transmisie la sol.
Recrutarea de specialiști, o problemă complicată, dar nu fără soluție
La fabrica din Bod lucrează 50 de salariați, iar nivelul de calificare este unul extrem de ridicat, având în vedere că 30 dintre ei sunt ingineri.
Numai că recrutarea forței de muncă nu este o operațiune atât de ușoară pe cum s-ar putea crede la prima vedere. Cei mai mulți dintre angajați sunt brașoveni, însă au mei venit și din alte colțuri ale țării. ”Am avut nevoie de un electronist și nu am găsit unul decât la Curtea de Argeș. L-am adus aici, la Bod, unde i-am oferit și o locuință de serviciu”, spune Mihai Marcu.
De remarcat faptul că cele două cariere în domeniul feroviar, a lui Cristian Dorel Coconașu și a lui Mihai Marcu, au câteva puncte comune. Chiar dacă în perioade diferite, ambii au condus Depoul CFR Brașov și Marub SA Brașov. ”În 2000, Marub era aproape în faliment. Avea datorii de 45 de miliarde de lei, iar în uzină crescuseră bălăriile. Am scos cu vagoanele mizeria din fabrică”, își amintește inginerul Marcu.
Club Feroviar va reveni în curând cu un articol despre legătura de decenii care i-a unit pe Mihai Marcu și pe regretatul Octavian Udriște.
