Din 14 orașe cu tramvai în România anului 1990, în prezent au mai rămas doar 10. În cinci orașe transportul cu tramvaiele a fost desființat, chit că acesta este unul dintre cele mai ecologice și mai eficiente. Un singur oraș a reintrodus transportul urban pe șine, iar un altul se pregătește să-l ducă la un alt nivel, cel de tram tren.
În cadrul evenimentului Conferințele Club Feroviar 2025, care a început miercuri la Oradea, directorul general al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, Liviu Neag, a făcut o radiografie a transportului cu tramvaiul în orașele românești.
La Revoluție, a arătat el, erau 14 orașe cu tramvai. În cinci dintre acestea modul de transport urban pe șine a fost desființat: Constanța, Brașov, Reșița, Sibiu și Botoșani. Liviu Neag nu a dat numele primarilor care au luat această măsură antieuropeană, însă vi le prezentăm noi: Radu Mazăre (PSD) la Constanța, George Scripcaru (PNL) la Brașov, Mihai Stepănescu (PSD, decedat în 2020) la Reșița, Cosmin Andrei (PSD) la Botoșani și Klaus Iohannis (PNL) la Sibiu. Cu excepția fostului președinte al României, toți cei enumerați mai sus au avut la un moment dat probleme de natură penală. Și nici pentru ultimul nu e timpul trecut.
10 orașe cu tramvai: 285 km cale dublă
Revenind la statistica prezentată de directorul CTP Cluj-Napoca, care este și președintele Uniunii Române de Transport Public (URTP), rețeaua totală de linii de tramvai din România are în momentul de față 285 km cale dublă și 219 km cale simplă.
Din total, 233 km sunt modernizați. Cât privește materialul rulant, pe șinele orașelor românești circulă în prezent 772 de tramvaie, din care 350 sunt noi. În tramvaie noi s-au făcut investiții în valoare totală de trei miliarde de lei, sumă comparabilă cu cea investită în modernizarea liniilor – 3,1 miliarde de lei.
Reșița, singurul oraș care a reintrodus transportul cu tramvaiul
Spuneam că sistemele de transport cu tramvaiul au fost desființate în cinci orașe. Ei bine, într-unul dintre acestea, și anume Reșița, el a fost reintrodus, cu o cale de rulare nouă, executată de Porr Construct, și cu tramvaie noi aduse din Turcia.
Reintroducerea transportului urban pe șină a fost ambiția, pariul actualului primar al Reșiței, Ioan Popa (PNL). Formată din patru proiecte integrate, investiția de 110 milioane de euro a reconfigurat axul principal al orașului, îmbunătățind nu doar infrastructura tramvaiului, ci și drumurile, trotuarele, pistele de biciclete și spațiile verzi adiacente. În plus, inițiativa a inclus și achiziționarea a 13 tramvaie bidirecționale cumpărate de Ministerul Dezvoltării de la compania turcească Durmazlar și 10 autobuze electrice.
Linia de tramvai 8.300 de metri cale dublă și 1.727 de metri cale simplă în depou a fost construită de la zero, cu fonduri europene. Cupoanele de șină de 18 metri au fost aduse din Austria, iar schimbătoarele de cale au fost furnizate de compania bucureșteană Mari Vila Com.
Noua linie de tramvai are 16 stații, care sunt dotate cu sisteme de informare a călătorilor și cu automate pentru procurarea și reîncărcarea titlurilor de călătorie. Stâlpii de susținere a catenarei au fost recuperați de la fosta linie de tramvai și reprezintă o mândrie locală, pentru că ei au fost produși la Reșița.
Proiectul finalizat a fost prezentat la Conferințele Club Feroviar de directorul general al Transport Urban Reșița, Laurențiu Stanciu.
Oradea duce transportul urban pe șine la un alt nivel
Oradea nu a scos liniile de tramvai, ci chiar a extins rețeaua, iar acum se pregătește să ducă transportul urban pe șine la un alt nivel, cel de tram tren.
Prezentarea proiectului a fost făcută de directorul general al Oradea Transport Local, Adrian Revnic, cel care în urmă cu doi ani de zile l-a anunțat, tot la Conferințele Club Feroviar.
Bugetul estimat al proiectului este de 998,247 milioane de lei fără TVA. Unul dintre beneficiile proiectului este îmbunătățirea conectivității între Oradea și zona metropolitană, mai exact reducerea timpului de călătorie cu aproximativ 30%. Frecvența de transport va fi de 40 de perechi de trenuri/zi.
Principala provocare va fi alimentarea dublă (600 V curent continuu pentru tramvai, 25 kV curent alternativ pentru cale ferată). Se va utiliza infrastructura existentă, prin reabilitarea căii ferate pe o distanță de 19,12 km, vor fi construite linii noi cu o lungime de 4,24 km, plus racord Ioșia 442 m, racord Nufărul 1,44 km. Sistemul tram-tren necesită o conexiune între rețeaua de tramvai și cea feroviară.
Proiectul are următoarele tronsoane:
– Oradea Est
Acest tronson cuprinde două segmente:
• Racord CF (Linia 324 și Bulevardul Nufărului) – Lungime: 1.337,35 m
• Tronsonul între schimbătorul nr. 47 (Linia 324) – Sânmartin – Lungime: 7.006 m
– Oradea Vest
Acest tronson cuprinde trei segmente:
• Oradea Vest – Cheresig – Lungime: 17.244 m
• Linia 7 – Linia 334 (Cheresig), în stația CF Oradea Vest – Lungime: 945 m
• Racord CF (Linia 7) – Bucla Ioșia – Lungime: 442 m (include linie de evitare: 214 m)
– Bucla Sinteza – Calea Borșului
Acest tronson cuprinde două segmente:
• Linia principală Sinteză – Calea Borșului – Lungime: 2.883,68 m
• Linia de evitare – Lungime: 139 m.
– Jumbo – Aeroport
Acest tronson cuprinde trei segmente:
• Linia principală Jumbo – Aeroport – 2.356,11 m
• Linia de evitare – 129,96 m
• Racord Jumbo – 40 m
– Oradea Est – Oradea – Oradea Vest
• Lungime tronson: 8970 m. Integrează trei noduri feroviare importante.
La București, marile modernizări au fost făcute de Băsescu și Videanu
O prezentare interesantă a fost susținută și de Daniel Doman, director de Infrastructură la Societatea de Transport București STB.
Infrastructura transportului electric din Municipiul București este formată din 341 km cale simplă de linie tramvai și rețea aeriana de contact, 148 km cale simplă rețea aeriană de contact troleibuz, 11 depouri de tramvaie și troleibuze și 347,5 km cabluri subterane de curent continuu repartizate pe cele 38 de substaţii.
La începutul anilor 2000 (în mandatele de primar general ale lui Traian Băsescu și Adriean Videanu) a fost începută o amplă acțiune de modernizare a infrastructurii transportului electric, până în prezent calea de rulare a tramvaielor și linia aeriană de contact aferentă fiind finalizată în procent de peste 70%, rețeaua de contact troleibuz aproximativ 15%, fiind modernizate și patru depouri de tramvaie.
Primele modernizări au fost făcute prin programe ale Băncii Europene de Investiții (aproximativ 110 km cale simplă și patru depouri, 19 substații electrice de tracțiune telecomandate care funcţionează automat fără personal de exploatare), în special în vestul și sudul capitalei. După anul 2008, încă aproape 100 km cale simplă au fost reabilitați prin proiecte unice derulate de către Primăria Municipiului București.
Din păcate, după anul 2010 (în mandatele de primar general ale lui Sorin Oprescu și Gabriela Firea) ritmul a scăzut și s-au făcut lucrări de modernizare a căii de rulare a tramvaielor și a rețelei de contact doar pe o lungime, 11,6 km cale dublă pe următoarele artere:
Bd. Aerogării, Șos. Orhideelor și Bucla Basarab, Calea Buzești și Str. Berzei – finalizate în anul 2013;
Pasaj Muncii – finalizat în anul 2014;
Șos. Pantelimon, Șos. Iancului și Strada Liviu Rebreanu – finalizate în anul 2017
Bd. Doinea Cornea și bd. Paul Teodorescu și bucla de întoarcere a tramvaiului din terminalul multimodal Cora Pantelimon – finalizate în anul 2022
Bucla de întoarcere a tramvaiului de la Bd. Aerogării – finalizată în anul 2023
De asemenea, în anul 2011 a fost pusă în funcțiune linia de tramvai de pe nou construitul Pasaj Basarab.
Proiecte aflate în derulare
În anul 2023, în mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Primăria Municipiului București a lansat licitații pentru reabilitarea infrastructurii căii de rulare a tramvaielor și a rețelei de contact (proiectare și execuție) pentru 50 km cale dublă, împărțiți în 16 loturi,
În acest moment, toate cele 16 loturi sunt atribuite, fiind date ordinele de începere, în primă fază pentru proiectare. Multe dintre aceste proiecte sunt finalizate și avizate de către STB SA și se lucrează în prezent la obținerea autorizațiilor de construcție.
La două dintre aceste loturi a început execuția, în prezent lucrările la Lotul 3 – Reabilitare linie tramvai pe str. Barbu Văcărescu și str. Căpitan Av. Alexandru Șerbănescu, de la Șos. Ștefan cel Mare la Podul Băneasa – lungime traseu 4,25 km cale dublă sunt în proporție de peste 80% finalizate. În momentul de față se mai lucrează la peroane și la finalizarea substației de tracțiune. La Lotul 14 – Modernizare linia acces depou Titan pe str. Nicolae Teclu, lucrările sunt finalizate și se face recepția.
Luni se va preda amplasamentul pentru Lotul 11 de pe Bd. Expoziției, iar vineri pentru lucrările adiacente liniei 41, cu linie nouă de tramvai pe Prelungirea Ghencea.
Electrificare și noduri intermodale
Dezbaterea din panelul 2, dedicat infrastructurii locale, a fost moderată de Constantin Ichimoaie, director general ABB Romania. El a evidențiat faptul că multinaționala pe care o reprezintă livrează componente pentru substații de tracțiune. ”Pe partea de electrificare avem portofoliul întreg, de la locul de producție la priză”, a spus el. Potrivit lui Ichimoaie, orașele sunt într-o continuă competiție, pentru a atrage investitori, medici buni, profesori buni etc, iar în acest sens sistemele de transport sustenabile joacă un rol esențial.
O altă prezentare în cadrul panelului, intitulată ”Intermodalitate și noduri intermodale”, a fost susținută de Dragoș Hrițuleac de la Mobilissimus, companie dedicată proiectelor de consultanță și planificare pentru soluții de transport sustenabil.
Au fost prezentate noduri intermodale din mai multe țări europene: Berlin Hbf (Germania), Salburg Hbf și Tullnerferld (Austria), Sargans și Untervaz (Elveția), Uhersky Brod (Cehia), Krakow Plaszow (Polonia) și Esztergom (Ungaria).
Aparatele de cale, esențiale pentru mobilitatea urbană
Atenția specialiștilor în infrastructură feroviară care au umplut până la refuz sala în care s-au desfășurat Conferințele Club Feroviar a fost captată și de prezentarea cu titlul ”Aparate de cale de tramvai” susținută de Mihaela Negoiță, vicepreședinte Grooved Rail la voestalpine Railway Systems.
Modificările demografice și implicit necesită permanent creșterea capacităților și mărirea rețelelor de transport. Perioadele de operare cresc, posiblitățile pentru efecutarea mentenanței se reduc, iar concurența conceptelor noi, individuale de mobilitate (Uber, vehicule electrice, car sharing etc.) măresc presiunea asupra necesității performanței. În aceste condiții, se impune minimizarea impactului transportului urban asupra locuitorilor (zgomot, vibrații etc.). Soluțiile voestalpine Railway Systems constau în:
– Șine speciale tratate termic și rezistente la uzură;
– Sisteme de aparate de cale (schimbătoare) optimizate din punct de vedere al zgomotului și vibrațiilor;
– Soluții flexibile de semnalizare pentru cel mai dur mediu ambiental (de exemplu, apă);
– Materiale și geometrii optimizate pentru micșorarea uzurii;
– Servicii smart (cum ar fi studii de rulare a căii).
