De ce e ilegală anularea licitației de tramvaie organizată de STB

18 ianuarie 2021

Primarul general Nicușor Dan și-a apărat luni decizia de anulare a licitației de tramvaie organizată de STB chiar după desemnarea câștigătorului. El a evitat să dea explicații pentru absența unei așa zise clauze suspensive care să îi fi permis anularea licitația în absența finațării necesare, dar și explicații privitoare la anulare după desemnarea câștigătorului, ceea ce nu este legal.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Mai precis, Nicușor Dan a evitat să explice absența clauzei suspensive din documentația licitației de tramvaie a STB.

Licitațiile de tramvaie ale Ministerului Dezvoltării conțin o astfel de clauză. „Prezenta procedură de achiziție este inițiată sub incidența clauzei suspensive în sensul că încheierea/semnarea contractelor de furnizare se va realiza sub rezerva semnării contractului de finanțare respectiv, alocarea/obținerea fondurilor necesare”, se arată, spre exmplu, într-o licitație de tramvaie a Ministerului Dezvoltării. Aceasta deoarece primarul a invocat lipsa banilor și obținerea acestora de la Primăria Generală.

O altă problemă este faptul că odată comunicat rezultatul procedurii și semnat procesul verbal de atribuire, anularea licitației este ilegală.

„Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare”, spune art 143 din legea 98 pe 2016 a achizițiilor publice. Ori întrebat punctual asupra acestor lucruri, primarul general nu a oferit răspuns (informațiile Club Feroviar fiind că firma Electroputere VFU a fost desemnată câștigătoare).

Într-o conferință de presă scurtă organizată luni, Nicușor Dan a reluat argumentele de săptămâna trecută, și anume:„A fost o licitaţie organizată de STB, în cursul anului 2019, finalizată în cursul anului 2020, şi printr-o decizie din 31 decembrie 2020, STB a renunţat la semnarea contractului, din două motive juridice. Una, că nu avea bani; doi, că exista o decizie şi un raport al Curţii de Conturi care spunea că pe banii Primăriei licitaţiile trebuie făcute de Primărie şi nu de STB.

Şi ca o completare la asta, am adăugat eu un motiv de oportunitate, erau tramvaie de 18 metri care costau cât tramvaiele de 36 de metri, ceea ce evident că nu e rezonabil.

Pe imensa majoritate a liniilor de tramvai pe care noi le operăm în Bucureşti e nevoie de tramvaie mari, nu de tramvaie mici. Deci, e un motiv pentru care această achiziţie nu ar fi fost oportună. Dar pe partea STB-ului şi pe partea juridică sunt cele două motive pe care le-am spus.

Omisiunile primarului general

Ce nu precizează însă Nicușor Dan este faptul că din prețul unui tramvai, peste 80% îl reprezintă echipamentele și instalațiile. Acestea sunt costuri relativ fixe, indiferent că este vorba de un tramvai de 18 metri sau unul de 36 de metri. În plus, prețul este similar sau chiar mai mic decât cele obținute la licitațiile organizate de Ministerul Dezvoltării pentru tramvaie similare destinate unor orașe ca Galați, de exemplu.

În ceea ce privește necesitatea cumpărării și a unor tramvaie de 18 metri, în afară de cele de 36 de metri, istoria începe din 2017, când în bugetul fostei Regii Autonome de Transport București (RATB, precursoarea STB) era cuprinsă o sumă echivalentă cu 50 milioane de euro pentru ”reconstrucție tramvaie”. Era vorba de repararea celor existente (V3A), de 27 de metri.

La acea vreme, Consiliul de Administrație al RATB a luat decizia ca banii să nu fie utilizați pentru repararea a 50 de tramvaie vechi, ci pentru cumpărarea a 40 de vehicule noi, dar mai scurte, de 18 metri, având în vedere că Primăria Capitalei urma să cumpere vehicule de 36 de metri. Cele mai scurte urmau să fie folosite pentru a înlocui tramvaiele Tatra de pe liniile cu grad de utilizare mai mic, cum ar fi 35 sau 44.

Electroputere VFU a făcut contestație

Electroputere VFU Pașcani a fost declarată câștigătoarea licitației pentru 40 de tramvaie, cu posibilitatea suplimentării comenzii cu încă 60 de tramvaie, la finele lui iulie 2020. Cinci luni mai târziu, nu numai că nu s-a semnat contractul, dar producătorul din Pașcani a fost anunțat că se anulează licitația, pe motiv de lipsă de fonduri (foto jos). Prin urmare, acesta s-a adresat marți, 12 ianuarie, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), contestând anularea licitației.