Consiliul Național de Supraveghere în Domeniul Feroviar a obligat GFR, companie deținută de Gruia Stoica, și Trans Expedition Feroviar SRL să permită operatorului național de transport feroviar de marfă, CFR Marfă, accesul în stația Palas-Constanța, pe 18 linii gestionate sau în proprietatea celor două firme. Liniile au fost reparate pe cheltuiala proprie de către GFR, până acum cinci ani, la momentul la care nimeni nu era interesat de ele.
Consiliul Național de Supraveghere în Domeniul Feroviar (CNSDF) a emis recent o decizie prin care GFR, companie deținută de Gruia Stoica, și Trans Expedition Feroviar SRL sunt obligate să permită operatorului național de transport feroviar de marfă, CFR Marfă, accesul în stația Palas-Constanța, pe 18 linii gestionate sau în proprietatea celor două firme. În plus, cele două firme trebuie să recalculeze tarifele impuse pentru accesul pe calea ferată în cadrul infrastructurilor de servicii.
Istoria conflictului
Într-o plângere înaintată CNSDF, CFR Marfă afirmă că a încheiat în 2020 cu GFR un contract de utilizare a LFI (linii ferate industriale) valabil până la începutul lui decembrie 2022. Cu câteva luni înainte de expirarea contractului, în august 2022, CFR Marfă a notificat GFR intenția de a utiliza liniile 16-25 exploatate de GFR, invocând că vizează în zonă concentrări importante de material rulant ca urmare a semnării de contracte cu clienți importanți.
Începe ping-pong-ul
Ceea ce a urmat solicitării CFR Marfă a fost un ping-pong între GFR și TEF. GFR a comunicat solicitantului că nu este proprietarul liniilor, motiv pentru care nu le poate pune la dispoziție. Mai mult, GFR a propus un act adițional prin care stațiile Palas, Ghighiu și Cristești Jijila sunt eliminate din contract, iar pentru stațiile Halmeu și Dornești, proprietate GFR, se majorează tarifele.
În fața refuzului, CFR Marfă s-a adresat TEF, de unde a venit un răspuns cu nimic mai promițător. Liniile sunt deja închiriate GFR, iar acestea nu reprezintă infrastructură de servicii așa cum se definește în legea 202 din 2016 (privind integrarea sistemului feroviar românesc în cel european). TEF nu poate fi asimilat drept operator sau administrator unei infrastructuri de servicii, au explicat reprezentanții TEF.
În plângerea sa, CFR Marfă a afirmat că este tratată discriminatoriu și neechitabil și că i-au fost majorate cu 50% tarifele de către GFR, și anume de la 26 de lei la 39 de lei tarif zilnic pe vagon/locomotivă.
GFR nu ar fi prezentat nicio fundamentare a majorărilor și creșterea s-a făcut netransparent, mai spune CFR Marfă.
Interdicția aplicată de GFR-TEF a făcut ca CFR Marfă să utilizeze alături de alți 32 operatori doar primele șapte linii care asigură doar un sfert din capacitatea stației. Acest fapt a împedicat operatorul de stat să își îndeplinească rolul strategic în contextul războiului din Ucraina.
18 din 25 de linii din Palas Constanța, pentru uz propriu GFR -TEF
Este de neînțeles faptul că în condițiile în care traficul feroviar spre portul Constanța a crescut atât de mult, majoritatea liniilor din Palas Constanța, o adevărată poartă feroviară în port, sunt utilizate doar de către GFR. Într-un răspuns la o solicitare de infrormații trimisă de CNSDF, oficialii TEF afirmă că au contract de exploatare semnat cu GFR și că „nu există contracte de utilizare cu alți operatori de transport feroviar”. GFR mai afirmă că liniile respective sunt utilizate doar pentru operațiuni de manevră în interes propriu și că „nu există entități pentru care prestează servicii feroviare”.
Amendă până la 0,4% din cifra de afaceri
În decizia pronunțată, CNSDF dă dreptate CFR Marfă și obligă GFR și TEF să permită în condiții nediscriminatorii, echitabile, transparente, accesul tuturor operatorilor de transport la infrastructurile de servicii aferente liniilor 8-25, să facă publice informațiile privind dreptul de acces pe un site web sau în Documentul de Referință al Rețelei. Firmele sunt obligate să recalculeze tarifele. Contrar, firmele sunt pasibile de amendă ce poate ajunge la 0,4% din cifra de afaceri obținută în anul anterior sancționării lor.
Linii reparate pe cheltuiala GFR
Surse informate din domeniul feroviar au criticat însă decizia CNSDF. GFR a scos la lumină linii vechi, năpădite de buruieni ce nu mai erau folosite de nimeni și în urmă cu 5 ani a pus ultima linie dintre acestea în exploatare. Liniile sunt folosite pentru staționarea trenurilor GFR care altfel s-ar găsi în secții, îngreunând traficul. Tocmai de aceea liniile nu sunt declarate infrastructură de servicii, caz în care ar fi trebuit să se publice tarife pentru acestea. Pe de altă parte, odată ce în Portul Constanța s-au deschis câteva zeci de linii noi, este de neînțeles de ce mai este nevoie de aceste linii din Palas, trenurile având posibilitatea să se ducă direct spre portul Constanța.
O istorie veche a disputei CFR Marfă – Operatori privați
Disputele nu sunt noi. Demn de precizat este că aducerea CFR Marfă în atenția Comisiei Europene în problema ajutorului de stat primit de operator a avut loc după o plângere a operatorilor privați, reuniți în Organizația Patronatelor Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) împotriva companiei de stat, în martie 2017.
În 2006, Consiliul Concurenței a decis să amendeze CFR Marfă cu șapte milioane de euro, pe motiv că firma de stat nu a pus la dispoziție operatorilor privați dormitoarele și serviciile de remizare a locomotivelor, fapte care ar fi distorsionat concurența în sector.
Citește Paradoxurile modernizarii: Viata grea la trenurile de marfa dupa modernizare
