spot_img
duminică, octombrie 2, 2022
spot_img

Croația va crește investițiile în transportul sustenabil

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Croaţia şi-a declarat direcția de investiții care are ca scop construirea unei economii cu emisii din ce în ce mai puține.

Toate sectoarele care sunt responsabile de emiterea emisiilor vor fi supuse unei tranziţii şi transformări care ar trebui în 2050 să aibă rezultatul obiectivelor politicilor europene de a funcţiona ca un stat fără emisii şi a contribui la acest obiectiv al Uniunii Europene, de a fi primul continent climate neutral. Între celelalte segmente, sistemul de transport este unul care intră într-o transformare acesta fiind unul din principalele surse de emisii care trebuie să scadă treptat ca până în 2050 să fie unul complet durabil. Planurile cuprind modificarea obieceiurilor de a călători, dar şi introducerea la scară largă a noilor tipuri de vehicule, construcţia infrastructurii necesare pentru a suporta funcţionalitatea acestora. Cu o cotă extrem de mică a emisiilor este transportul feroviar pentru care planurile includ modernizarea şi dezvoltarea reţelei pentru a face faţă unei absorbţii reale a traficului rutier, instalarea sistemelor digitale şi achiziţia de trenuri care să elimine parcul de vehicule diesel. Ca urmare, Croaţia intenţionează alocarea finanţărilor pentru proiectele din sectorul feroviar, dar şi urban pe şină pentru a da formă unui altfel de sistem de transport care să fie bazat pe criterii de durabilitate.

Strategia de carbon-redus a Croaţiei este una care se încadrează în politica Uniunii Europene şi are ca scop crearea unei economii competitive atingând reducerea semnificativă a emisiilor până în 2030 şi apoi 2050. Strategia Croaţiei se axează pe cca 100 de măsuri (în cadrul a trei scenarii) de reducere a emisiilor pe toate sectoarele care sunt responsabile de emitrea acestora.

Primele două scenarii au un target similar ce includ o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră între 28.9% şi 33.5% până în 2030 şi 45.5% şi 56.8% până în 2050. Al treilea scenariu este cel denumit şi scenariul de tranziţie puternică în cadrul căruia măsurile ar putea determina o reducere a emisiilor de 73% cu resurse energetice regenerabile în procent de 65.6% în 2050, an în care se estimează că transportul va fi principalul emitent al emisiilor.

Scenariul cu zero emisii este inclus în strategie cu caracter de informare cu toate că în decembrie 2020 Primii Miniştrii din statele UE au adoptat planul de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, procentaj în creştere faţă de obiectivul precedent care menţiona o reducere de 40-50%. Ca urmare a acestui angajament, Croaţia intenţionează să accelereze tranziţia către dezvoltarea economică low carbon şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

În mod evident, această tranziţie necesită alocarea finanţărilor care este estimată de Croaţia la 5-8.7 miliarde EUR din 2021 până în 2030 reprezentând o cotă a PIB între 0.92 şi 1.6%. Pentru perioada 2031-2050, Croaţia are nevoie să investească 14-22 miliarde EUR . proiectele care au un impact pozitiv asupra climei, Croaţia are la dispoziţie fonduri totale de 8 miliarde EUR din care 4.75 miliarde EUR provin din cadrul financiar UE 2021-2027 şi 2.2 miliarde EUR prin Recovery and Resilience Fund. Alte fonduri totalizând 1.28 miliarde EUR vor fi acoperite de Modernisation Fund, Just Transition Fund şi din acţiuni privind emisiile de gaze cu efect de sera. De asemenea, proiectele care vor fi implementate ar putea avea finanţare prin Innovation Fund, CEF, European Fund for Strategic Investments, Horizon Europe sau alte programe de finanţare.

Alături de alte segmente care au nevoie de reducerea masivă a emisiilor este şi sectorul de transport care are o cotă mare a combustibilor tradiţionali, vehiculele funcţionale pe combustibili alternativi fiind reprezentate de un procet mic, de 3%.

Ca şi alte state, în Croaţia transportul domină gradul de emitere a emisiilor având o cotă de 27% din care cel rutier este responsabil de 71.6% din totalul emisiilor, în mod evident, cel feroviar având cel mai mic aport, de doar 0.8%. pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene, Croaţia încearcă să îşi revoluţioneze sistemul de transport prin creşterea gradului de utilizare a combustibililor alternativi, a vehiculelor electrice, iar hidrogenul devine un motor de dezvoltare durabilă datorită potenţialului său, nu doar în transpoturi. Va fi însă nevoie de alocarea investiţiilor semnificative pentru a dezvolta o reţea de distribuţie – fiind unul din principalii factori de determinare a adoptării hidrogenului în transport – în timp ce hidrocarburile nu sunt considerate a fi un obstacol. Important este faptul că hidrogenul, ca şi combustibil pentru transport, nu schimbă paternul de călătorie sau obiceiurile de călătorie, dar este nevoie de o dezvoltare la nivel naţional.

Strategia de dezvoltare a economiei low-carbon include promovarea intensă a transportului durabil şi integrat atât în mediul urban, cât şi cel interurban, concentrându-se pe dezvoltarea transportului feroviar care va fi încurajat şi prin mutarea transportului rutier către calea ferată şi inland waterways. Deoarece transportul de marfă, cel intercity şi cel urban este preconizat la creştere, autorităţile văd esenţială dezvoltarea transportului feroviar pentru ca acesta să devină apt să concureze cu success faţă de celelalt moduri de transport şi care poate să preia din traficul rutier. Calea ferată va fi dezvoltatăt prin proiectele de infrastructură, utilizarea soluţiilor IT şi tehnologice pentru a creşte flexibilitatea şi capacitatea şi introducerea de vehicule care să aibă impact minimis au zero asupra mediului.

În cadrul dezvoltării unui sistem de transport integrat, calea ferată devine un punct central care are nevoie de investiţii pentru a deveni competitivă una din cele mai viabile căi fiind cea de îmbunătăţire a infrastructurii feroviare.

Până în 2030, proiectele se concentrează pe lucrări de modernizare, electrificare şi instalare a sistemelor de semnalizare pentru a creşte viteza de deplasare a trenurilor de marfă şi pasageri, alocarea investiţiilor pentru achiziţia de trenuri, vagoane şi locomotive, conectarea reţelei între liniile suburbane, intercity şi  sistemele de transport public din oraşe, precum şi dezvoltarea unei reţele comprehensive a platformelor intermodale care ar urma să fie construite în porturi şi marile centre industriale şi de consumatori.

Tot până în 2030 strategia vizează îmbunătăţărea transportului inland waterways, alocarea investiţiilor pentru dezvoltarea sistemelor de transport public inteligente şi integrate, construirea reţelei pentru combustibili alternativi şi promovarea intense a modurilor de transport care au un impact redus sau deloc asupra mediului.

Până în 2050, pe segmentul de transport, autorităţile croate intenţionează că continue proiectele selectate pe 2030 în baza aceluiaşi concept – de durabilitate – timp în care utilizarea combustibililor alternativi pentru maşinile auto şi cele de marfă va fi esenţială. Şi pentru această perioadă este vitală dezvoltarea şi consolidarea transportului feroviar şi fluvial care va ajuta la reducerea nivelului de emisii. Alte trei componente care stau la baza creării unui sistem de transport sustenabil este introducerea la scară largă a tehnologiei pentru o mai bună optimizare şi integrare a modurilor de transport, creşterea cotei transportului public – naţional şi urban.

În cadrul scenariului de tranziţie graduală (unde emisiile se vor reduce cu peste 33% şi cca 57% în 2030 şi repsectiv 2050), transportul feroviar este direct menţionat prin intenţia de promovare a transportului integrat şi intermodal cu accent pe dezvoiltarea transportului feroviar de marfă pentru care se doreşte o creştere de 25% în 2050 prin introducerea succesivă a locomotivelor electrice şi eliminarea treptată a celor diesel. Pe celelalte segmente se intenţionează creşterea numărului de maşini hibride, pe bază de hidrogen şi creşterea cotei biocombustibililor.

În cazul scenariului cu o tranziţie puternică către o economie low-carbon, care are ca scop reducerea a 80% din emisii în 2050, accentual cade pe vehiculelel electrice (cu o cotă de 61% din totalul numărului de maşini), a numărului de vehicule hybrid şi cu hidrogen iar biocombustibilii ar trebuie să aibă o cotă de 20% şi LNG de 10% în cazul vehiculelor maritime.

 

Dezvoltarea căilor ferate pe coridoare

Puţin peste 2600 km de linie caracterizează reţeaua feroviară a Croaţiei care este electrificată în proporţie de 37% şi 10% este linie dublă pe care activează 11 operatori feroviari. Conform celor mai recente date, traficul feroviar a fost de 22 million train-km din care 70% reprezentă traficul de pasageri şi 30% cel de marfă. Poate o parte a cititorilor ar cataloga aceste cifre ca fiind unele mici faţă de ale altor state, însă este de menţionat faptul că în materie de densitate per locuitori (1636 people per km), reţeaua feroviară croată se apropie de raportul celei a Elveţiei şi este cu mult mai mare faţă de Cehia sau Ungaria.

hartaMediterranean Corridor şi Rhine-Danube Corridor sunt cele două Core Network Corridors care străbat Croaţia şi îî asigură conectivitate către Vestul Europei şi în acelaşi timp, alături de celealte linii, care sunt conectate între ele, acestea oferă accesibilitate către porturile maritime şi fluviale ale Croaţiei, toate acestea formând un sistem de transport important nu doar la nivel naţional ci şi internaţional.

Calea ferată, în raport cu celelalte moduri de transport în special cu cel rutier, se află în prezent în urmă la capitolul infrastructură, conectivitate şi investiţii, deşi acesta deja este pe primul loc privind importanţa în decarbonizarea traficului şi formarea unui sistem de transport resilient şi accesibil, care să facă faţă oricărei provocări. Investiţiile pe care autorităţile croate le ia în calcul implică dezvoltarea reţelei, introducerea vehiculelor şi serviciilor moderne, interconectate, care să pună transportului feroviar pe primul loc atunci când oamenii aleg să călătorească, sau industria să îşi transporte produsele de la origine la destinaţie. Potenţialul acestuia de a răspunde cereilor şi cerinţelor de transport atât de marfă, cât şi de pasageri, la nivel urban, suburban sau regional şi naţional a fost atent studiat şi acum este perioada când se consider că trebuie să se investească masiv în calea ferată pentru a forma regiuni care să fie prospere.

Modernizarea liniilor şi aducerea lor în parametrii standard al Uniunii Europene este necesară cel puţin până în 2030, proiectele fiind estimate la EUR 5.4 billion, conform ministrului de Tranpsort şi Infrastructură Oleg Butković. În această ipoteză, se intenţionează modernizarea şi creşterea capacităţii pe 780 km de linii reprezentând 30% din totalul reţelei de cale ferată, 85% din valoarea investiţiei totale urmând să fie acoperită de fondurile europene.

Conform planurilor, o mare parte a investiţiilor va fi direcţionată către modernizarea celor două coridoare importante RH1 care traversează Croaţia de la granişa cu Slovenia către cea cu Serbia, şi RH2, care face legătura între Rijeka şi graniţa cu Ungaria.

Pentru a selecta proiectele cu atenţie şi a considera investiţiile ce urmează a fi alocate în scopul dezvoltării căii ferate, dar şi unei economii decarbonizare care să răspundă necesităţilor societăţii, în martie 2022, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat înfiinţarea unui grup de lucru responsabil de elaborarea unei strategii şi a două planuri naţionale pentru dezvoltarea sectorului feroviar. Cele trei documente vor aborda dezvoltarea sistemului feroviar (strategia), elaborarea planului pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale şi elaborarea unui plan de infrastructură feroviară naţională şi a serviciului de management.

Toate aceste documente vor sta la baza viitoarei reconstruiri a sistemului fewroviar şi vor porpune proiecte, programe şi activităţi şi vor identifica necesarul investiţional şi resursele financiare pentru a fi implementate.

În plus, administratorul de infrastructură feroviară HŽ Infrastruktura are în plan 19 proiecte majore aflate în diferite etape de realizare (lucrări, studii, planificare) care au ca scop consolidarea transportului feroviar prin furnizare Aunor servicii accesibile, rapide şi competitive, cu impact pozitiv asupra mediului prin atragerea unui volum mai mare de marfă şi pasageri, cee ace va duce la scăderea traficului rutier şi ca rezultat se vor reduce emisiile provenite din sectorul de transport. Aceste proiecte vor constribui la creşterea vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri cu 160 km/h şi cele de marfă cu 120 km/h.

Recent, HŽ Infrastruktura a anunţat că se vor utiliza 224.37 milioane EUR  din National Recovery and Resilience Plan (NRRP) pentru cel puţin 5 proiecte de infrastructură.

Este de precizat faptul ca cca 55% din traficul feroviar din Croaţia se desfăşoară pe liniile cu impact asupra traficului internaţional cee ace determină şi atragerea de fonduri europene pentru facilitarea transpotului feroviar şi integrarea reţelei în cadrul celei europene cu scopul de a contribui la crearea Single European Railway Area.

Unul din aceste proiecte, care va primi şi finanţare prin NRRP include fazele 2 şi 3 a liniei Dugo Selo – Novska (pe RH1 corridor) care din Vinkovci are două ramuri, una către Vukovar (oraş port la Dunăre) şu una către Tovarnik, ambele aceste puncta fiind la graniţa cu Serbia. Proiectul liniei, aflate pe coridorul RH1, constă în modernizarea infrastructurii existente pe secţiunile Novoselec–Kutina (26 km) şi Kutina–Novska (25.5 km) şi construcţia celei de a doua linii, inclusive a modernizării staţiilor. O linie dubla de 82 de km va fi construita pe urmatoarele sectiuni:

Dugo Selo–Novoselec (32 km);

Novoselec–Kutina (29 km);

Lipovljani–Novska (11 km);

Kutina–Lipovljani (10 km).

Lucrările de construcţie ce acoperă o linie de 83 km sunt estimate la 572.5 milioane EUR şi prin RRF se vor aloca 140 milioane EUR pentru modernizarea secţiunii Kutina-Novska care va fi finalizată până în 2027.

Un alt proiect ca parte a NRRP este cel de modernizare a liniei M604 Oštarije – Knin – Split care oferă legătura între Karlovac County şi Dalmatian region, proiect ce include şi modernizarea liniei, instalarea sistemelor de semnalizare şi econstrucţia şi modernizarea a trei staţii. Planul de rezilienţă include 300 milioane EUR pentru acest proiect care ar trebui să se finalizeze în 2025.

Modernizarea liniei Zagreb Kustošija – Zagreb ZK (Zapadni kolod) – Zagreb GK (Glavni kolodvor) este un alt proiect finanţat prin NRRP cu o valoare de 29 milioane EUR. Această linie oferă conexiunea către Slovenia prin Savski Marof şi este important întrucât Zagreb este un hub feroviar aflat la intersecţia coridoarelor RH1 şi RH2 pe Mediterranean Corridor.

Scopul proiectului este de a optimiza traficul feroviar urban, metropolitan şi regional precum şi cel naţional prin integrare, dar şi fluidizarea traficului de marfă în zona oraşului Zagreb.

Licitaţia pentru execuţia lucrărilor este edtimată a fi demarată în acest an şi constă în realizarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor, armonizarea sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţie, reconstrucţia trecerilor la nivel.

Pentru reabilitarea upper structure şi a switches valoarea este de  17.5 milioane EUR, pentru lower structure de 4.2 milioane EUR iar reabilitarea staţiei Zagreb West, a sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţii precum şi coordonarea reţelei valoarea totală este de peste  4.5 milioane EUR.

Contractul de 48.3 milioane EUR pentru realizarea lucrărilor pe linia de 17.8 km din Zagreb West Rail Station către Savski Marof a fost semnat în 2020 şi este finanţat de Banca Mondială.

O finanţare de   19.85 milioane EUR ca parte a RRF este alocată proiectelor privind acţiuni ce prevăd eliminarea aglomerării pe reţeaua feroviară. Programul constă în construcţia de noi poduri pentru a înlocui cele existente care au fost construite acum 50-70 ani şi care în prezent sunt o piedică în calea unui flux de trafic eficient. Lucrările vor fi realizate pe liniile care în mare parte se află pe reţeaua TEN-T printr-o investiţie de 18.8 milioane EUR, iar pentru sturcturile din afara reţelei se vor aloca 1 milion EUR. Tot proiectul este estimate a fi finalizat în 2025.

250.65 milioane EUR se vor aloca şi programului de reformă a sistemului feroviar care are ca scop creşterea competitivităţii şi eficienţei acestui mod de transport pentru a oferi servicii calitative care să ducă la mutarea traficului către calea ferată. Acţiunile se vor desfăşura pe patru segmente ce include managementul sectorului, managementului companiilor, planificarea financiară şi investiţii şi dezvoltarea tehnologiei şi a competenţelor. Finanţarea prin RRF include şi elaborarea celor două mari planuri de modernizare şi dezvoltare a căii ferate, pe lângă strategia de dezvoltare.

Pentru înlocuirea sistemelor de frânare a vagoanelor cu noi sisteme silenţionase pentru a reduce nivelul de zgomot se aloca 2.64 milioane EUR. Proiectul constă în achiziţia şi instalarea sistemelor de frânare for wagon retrofitting. Autorităţile intenţionează ca până la mijlocul lui 2022 să elaboreze un program de ajutor de la bugetul de stat pentru cofinanţarea proiectului ce va încuraja operatorii şi deţinătorii de material rulant să abordeze noile tehnologii în scopul furnizării serviciilor calitative şi să contribuie la mutarea traficului de pe căile rutiere.

În prezent, reţeaua este operată de 8000 de vagoane din care 25% trebuie urgent retehnologizate cu noi sisteme de frânare, adică cca 2000 vagoane  care necesită o investiţie de  4.9 milioane EUR. Conform planului şi schemei de sprijin financiar, în 2022 se va aloca cea mai mică rată, urmând ca în 2023 să se acopere 25% din costuri iar în 2024, cea mai mare cotă, de 40%, urmând ca până în 2026, când proiectul va fi finalizat, cota să se reducă.

 

Digitalizare si achiziții de trenuri pe baterii 

Pe segmentul de pasageri, RRF alocă 13.2 milioane EUR pentru introducerea tehnologiilor verzi ce va avea ca efect creşterea eficienţei şi competitivităţii transportului. Din cauza faptului că 62,5% din reţea este neelectrificată, materialul rulant vechi determină aglomerări în reţea, scăderea atractivităţii şi fiabilităţii. Întrucât electrificarea este mai scumpă decaât alte variante, una din alternativele preferate este achiziţia de trenuri pe baterie pentru înlocuirea materialului rulant existent. Ca parte a proiectului se vor achiziţiona două trenuri prototip (unul pe baterie şi unul battery-electric) ceea ce va însemna şi crearea infrastructurii necesare în cadrul a şase locaţii (Varaždin, Bjelovar, Virovitica, Osijek, Split and Pula).

Prin acest proiect se va contribui la creşterea performanţei operaţionale şi a calităţii serviciilor, scoaterea materialului rulant vechi de şi poluant din operare, adotarea noilor tehnologii şi reducerea nivelului de emisii.

Operatorul naţional HŽ Putnički prijevoz (HŽPP) oferă servicii cu 60 de trenuri diesel care sunt vechi de 40 de ani a căror durată de viaţă de apropie de final şi nu mai fac faţă traficului şi nici cerinţelor pasagerilor. Prin realizarea testelor cu noile trenuri (pe baterie) se va dovedi eficientă inclusiv din punct de vedere al costurilor, se vor achiziţiona trenuri pentru înlocuirea vehiculelor diesel care vor opera pe restul reţelei neelectrificate (1.637 km) acestea fiind şi linii care nu au trafic de marfă semnificativ, ceea ce înseamnă că serviciile de marfă nu vor fi afectate. Ca urmare, operatorul ar putea beneficia de astfel de trenuri battery-electric care ar avea o capacitate de 280 de pasageri din care 150 pe locuri şi vor putea circula cu viteze de 120 km/h.

În cceea ce priveşte trenurile pe baterie acestea ar trebui să ofere capacitate pentru 280 pasageri, dar cu 110 locuri care ar opera la acceaşi viteză ca şi cele bi-mod (baterie.electric).

Conform planurilor, din 2024 operatorul va avea două protoripuri care vor intra în teste până la finele lui 2025 când se vor trage şi concluziile unei astfel de investiţii în material rulant nou.

Modernizarea sistemelor de IT şi vânzarea biletelor este de asemenea un proiect stipulat in RRF cu o valoare de 6.37 milioane EUR ca parte a adaptării operatorului HŽPP a noilor tehnologii şi digitalizării serviciilor oferite pasagerilor. Proiectul este parte a măsurii “R.40 – Information Platforms” care promovează transportul feroviar ca modul fiabil, sigur şi prietenos cu mediul. Prin acest proiect pasagerilor li se va oferi accesul la Wi-Fi în timpul călătoriilor, prin aplicaţii mobile (mobile app) aceştia pot primi puncte de loialitate, pot urmări circulaţia trenurilor şi vor avea acces la actualizarea serviciilor în timp real şi îşi vor putea stabili viitoarele călătorii şi achiziţia biletelor online.

Scopul implementării noilor tehnologii în materie de informaţie este de a furniza servicii mult mai calitative prin informarea corectă şi coerentă a pasagerilor, reducerea numărului de plângeri sau reclamaţii, promvarea vânzării canalelor online şi achiziţia rapidă a biletelor.

În prezent, doar 25 de trenuri beneficiază de echipament Wi-Fi instalat de diferite companii şi nu există un sistem unitar care să armonizeze şi să funcşioneze ca un sistem online unic. Ca scop viitor al proiectului se estimează că 29 de trenuri vor beneficia de internet wireless în cadrul unui singur sistem uniformizat şi configurat printr-un sistem de control centralizat.

Instalarea sistemului Wi-Fi urmează să fie implementat în 36 de luni şi este împărţit în mai multe etape. În acest an se doreşte instalarea sistemelor şi soluţiilor pe 17 trenuri, iar în 2023, HŽPP plănuieşte echiparea a încă 14 trenuri costurile fiind estimate la HRK 5 million (EUR 661,468).

Şi modernizarea sistemului de vânzare a biletelor face parte di proiectul companiei acestea fiind vândute în prezent prin terminale mobile oferite de conductori. Sistemul actual este unul limitat şi din cauza funcţionalităţilor şi a tipurilor de bilete comparativ cu biletele emise în staţii pasagerii pot obţinte informaţii necesare (întârzieri) doar de la conductori. Rezolvarea problemei va consta în instalarea sistemelor de achiziţionare a trenurilor pe 70 vehicule (cu câte două device-uri per tren), a sistemelor de informare a pasagerilor sistem de ticketing, inclusiv cel de achiziţionare a biletelor de la terminalele ce pot fi accesate de pasageri.

Instalarea sistemelor de vânzare online este estimată la 1.3 milioane EUR şi va fi implementat în doi ani de la semnarea contractului.

Din 2023 operatorul intenţionează testarea sistemelor de vânzare prin terminale mobile proiect cu o valoare de 727,614 EUR.

De asemenea, ca pare a proioectului, parcul de vehicule al HŽPP va fi modernizat prin instalarea sistemului GPS. În prezent, doar 31 de trenuri sunt echipate cu un sistem ce permite monitorizarea şi masurarea consumului energetic, 41 trenuri beneficiază de sistemul GPS şi 28 sunt dotate cu un sistem care anunţă oficial staţiile. Ca rezultat, se doreşte instaşarea sistemelor de măsurare a consumului energetic pe încă 25 de trenuri, instalarea GPS pe alte 95 de trenuri şi a sistemului ce anunţă staţiile pe 62 de trenuri. Proiectul are o finanţare de 1.57 milioane EUR şi va fi implementat în cadrul a doi ani.

Pentru alinierea sistemului de informaţii, vânzare şi cyber security, finanţarea acordată prin RRF este de aproape 1 milion EUR şi va fi finalizat în 36 de luni.

Cu o finanţare de 1.14 milioane EUR HŽPP intenţionează modernizarea sistemului de ticketing şi achiziţie a bilerelor şi informare a pasagerilor pentru care contractul ar urma să fie semnat până la finalul lui 2022 şi testarea din 2023.

 

Fonduri pentru tramvaie

Modernizarea sistemului de transport public al oraşelor este importantă în contextul strategiei de dezvoltare a unui sistem de transport durabil până în 2030, iar autorităţile sunt în curs de planificare a Sustainable Urban Mobility Plan (SUMP). Din 2012 numărul de pasageri care au utilizat serviciile de transport public a crescut constant până în 2019, iar din 2020, din cauza pandemiei ce a determinat impunerea măsurilor restrictive şi lockdownuri numărul s-a redus drastic. În această perioadă şi numărul de înregistrări de autovehicule s-a majorat ceea ce se traduce printr-un trafic aglomerat în centrele urbane.

Cota redusă a transportului urban pe şină este influenţat în special de condiţia vehiculelor care din cauză că sunt vechi nu mai prezintă atractivitate şi serviciile oferite nu sunt la standarde europene. Sisteme de transport public există în Zagreb, Rijeka, Osijek, Split and their agglomerations, as well as in Varaždin, Karlovac, Zadar and Pula. Însă Zagreb şi Osijek sunt singurele oraşe care au reţea de tramvai, cea din Osijek fiind într-o stare redusă din punct de vedere al calităţii serviciilor, vehiculele fiind vechi iar infrastructura precară.

Scopul programului cuprins în RRF este de a oferi un sistem de transport public fiabil în zonele urbane şi de a le integra inclusiv cu reţeaua feroviară a ţării pentru a oferi conexiuni eficiente, rapide şi servicii de bună calitate.

Ca parte a investiţiilor RRF într-un transport durabil şi eficient energetic face parte şi modernizarea sistemului de transport public din Zagreb şi Osijek care vor primi 59.5 milioane EUR pentru sistemul de tramvai. Scopul proiectului este de a creşte cota de transport public din aceste două oraşe şi de a reduce nivelul de emisii de carbon.

Material rulant şi infrastructura de tramvai sunt depăşite ca durată de viaţp şi este nevoie de modernizare şi upgrade. Pentru oraşul Osijek se consideră construirea unui nou depou de tramvaie (capacitate pentru 30 tramvaie) şi autobuze (40 vehicule).

Sistemul de tramvai al Zagreb este format de 116.3 km de linii şi a fost finanat de Uniunea Europeană prin programele precedente, însă este nevoie de alocare de fonduri adiţionale pentru a aduce sistemul de tramvai la standarde europene fiind encesar să se achiziţioneze noi temvaie.

Investiţia acordată de RRF include modernizarea parcului de vehicule prin achiziţionarea a cel puţin 30 de tramvaie low-floor sau parţial low-floor cu o lungime de peste 27 metri. Pentru oraşul Osijek se intenţionează achiziţia a 20 de tramvaie estimate la 35.7 milioane EUR, cu o medie de valoare de 1.78 milioane EUR per tramvai. Ca urmare, pentru achiziţia celor 30 de tramvaie este nevoie de peste 59.5 milioane EUR.

Articol aparut in Railway PRO Aprilie

Ultimele Articole