Bratislava este unul dintre cele 100 de oraşe europene selectate a deveni climate-neutral şi inteligente până în 2030, ca parte a iniţiativei EU Citites Mission, ceea ce din start ne duce cu gândul că planurile de dezvoltare ale capitalei Slovaciei au ca scop o reinventare a modului în care cetăţenii trăiesc, îşi desfăşoară activităţile şi consumă pentru ca peste o decadă să fie un altfel de oraș. Unul din sectoarele care deja a intrat în etapa de dezvoltare este cel al sistemului de transport, în acest sens fiind dezvoltat un program pentru modernizarea şi extinderea sa.
Este lesne de înţeles aportul oraşului şi al regiunii sale (Bratislavský kraj) la economia statului slovac, oraşul fiind centru economic şi politic, educaţional şi cultural, dar şi un nod de transport către restul ţării şi Europa.
Bratislavský kraj reprezintă 12.4% din totalul populaţiei Slovaciei şi are cea mai mare densitate de populaţie la nivel naţional şi, de asemenea, cca 65% din populaţia regională a ţării se află în capitală. În ceea ce priveşte activitatea economică, Bratislavský kraj este cea mai eficientă în materie de aport la PIB-ul naţional, reprezentând 28.1%, iar PIB-ul regional a ajuns la 26.38 miliarde de euro în 2019. Defalcate pe tipul de activităţi economice, cea mai mare parte din valoarea adăugată brută regională, de 21%, a fost reprezentată de schimburile comerciale, transport, cazare şi servicii de alimentaţie, cu o cotă a industriei de 16.5%.
În materie de sistem de transport, Bratislava şi regiunea sa sunt nodul de tranzit internaţional şi naţional, asigurând conectivitatea sa către celelalte regiuni ale ţării şi către celelalte state europene, prin reţeaua de transport reprezentată de toate modurile de transport, prin coridoarele de transport feroviar de marfă (RFC 5 and RFC 7), prin conectivitate navală – pe Dunăre. Chiar dacă beneficiază de toate modurile de transport, capitala şi regiunea sa metropolitană se confruntă deja cu o insuficienţă a capacităţii de transport, iar cererile în creştere se datorează creşterii gradului de urbanizare, determinând necesitatea dezvoltării transportului de lung parcurs (de marfă şi pasageri), regional şi de navetişti.
Reţeaua feroviară a regiunii Bratislava este formată de un sistem de aproape 250 km de linii din care aproximativ 200 km sunt linii duble, iar modernizarea şi dezvoltarea sa sunt vitale pentru un trafic funcţional nu doar la nivel feroviar, ci şi ca mobilitate în regiune şi capitală.
Bratislava este un nod feroviar, iar funcţionalitatea sa este vitală şi o precondiţie de dezvoltare a transportului durabil şi a creşterii economice, având conexiuni către Viena şi regiunile metropolitane din Austria, Ungaria şi Cehia. De asemenea, constrângerile privind capacitatea de transport sunt determinate inclusiv de gara centrală unde infrastructura, funcţionalitatea şi operarea nu pot face faţă cererii de transport viitoare.
Sistemul de transport public al capitalei este creat de o reţea de autobuze şi troleibuze, precum şi cea de tramvai, operate de compania DPB (Dopravný podnik Bratislava) şi de cea feroviară. Transportul cu autobuzul este cel mai utilizat de localnici datorită ariei pe care o acoperă şi a conexiunilor furnizate, iar reţeaua de tramvai, deşi este cel mai rapid mijloc de transport, nu este o componentă importantă a mobilităţii urbane deoarece nu deserveşte cele mai importante destinaţii, punând în pericol utilizarea sa la potenţial maxim.
În condiţiile în care capitala se va confrunta cu o creştere a cererii de transport, iar în prezent cea mai mare parte a traficului este dominat de transportul cu maşinile personale şi, de asemenea, planul său de a face parte dintre oraşele care se dezvoltă durabil şi în 2030, când va trebui să fie un exemplu de aşezare urbană fără impact asupra mediului, reprezintă principalele componente care pun presiune pe autorităţi în scopul de a dezvolta semnificativ sistemul de transport public şi a-l transforma într-unul care să aibă la bază conceptul de transport curat, verde şi conectat.
Ca rezultat, autorităţile au lansat proiectul de dezvoltare a mobilităţii urbane care are o valoare de 246 de milioane de euro, sprijinit de Banca Europeană de Investiții cu 50 de milioane de euro pentru finanţarea unor măsuri de dezvoltare a transportului public.
Proiectul de mobilitate urbană include achiziţia de noi troleibuze, dezvoltarea reţelei de piste pentru biciclişti, construcţia facilităţilor park&ride pentru dezvoltarea unui sistem de transport multimodal. De exemplu, în 2021, primarul capitalei, Matúš Vallo, a inaugurat o nouă rută de troleibuz (154) către districtul Krasňany care are conexiune cu linia de tramvai 3 şi s-a extins reţeaua de ciclism. Tot anul trecut, s-a inaugurat un terminal pentru autobuz pe Mlynské Nivy Street care nu doar oferă acces la transport local, naţional şi internaţional, prin cele 36 de platforme, ci şi la restaurante şi zone de shopping.
De asemenea, compania de transport a anunţat anul trecut că va moderniza şi dota cu mobilier nou 200 de staţii de tramvai, autobuz şi troleibuz pentru a creşte confortul pasagerilor.
Un proiect important pentru dezvoltarea unui transport durabil este cel de achiziţie a autobuzelor pe bază de hidrogen pentru care Ministerul pentru Investiţii şi Dezvoltare Regională a semnat cu DBP un acord pentru alocarea fondurilor nerambursabile. În prima etapă, operatorul de transport va achiziționa 4 autobuze pe hidrogen de la Solaris Bus & Coach care a câştigat licitaţia pentru un acord cadru de 24.4 milioane de euro pentru livrarea a 44 de astfel de vehicule până la finele lui 2023.
Extinderea tramvaiului
Proiectul de dezvoltare a transportului public include şi modernizarea actualei infrastructuri de tramvai şi construcţia unei noi linii de tramvai între centrul Bratislavei şi Petržalka, cel mai mare oraş din regiunea metropolitană. În 2020, compania de transport public a finalizat reconstrucţia Liniei 3 de tramvai în zona American Square, oferind servicii de transport mult mai fluente, patru staţii adaptate pasagerilor cu probleme de mobilitate, un pasaj pietonal extins şi sisteme de informare a călătorilor.
În noiembrie 2021, autorităţile şi compania Aldesa au semat un contract de 74.58 milioane de euro pentru construcţia liniei de tramvai din Jungmannova către Janíkov dvor, ca parte a proiectului de conexiune între Petržalka şi centrul oraşului. Compania câştigătoare va construi 4 km de linie ce includ două poduri şi șapte stații pe ruta Bosakova – Janíkov dvor, care este estimată la o capacitate de peste 30.000 de pasageri când va deveni operaţională în 2023. Alături de secţiunea existentă şi reconstruită între Jesenský şi Jungmannova, noua conexiune va facilita transportul pasagerilor şi se preconizează creşterea atractivităţii acestui mod de transport.
Îmbunătăţirea transportului public, în special cel pe şină este evidenţiat şi de materialul rulant care trebuie să ofere pasagerilor siguranţă şi confort sporit pentru mutarea traficului rutier către cel public. Astfel, în acest an, DPB a semnat cu Škoda un contract de 26.5 milioane de euro pentru livrarea a zece tramvaie ForCity Plus bidirecţionale care ar urma să intre în servicii din 2024. Noile vehicule vor fi dotate cu conectivitate Wi-Fi, prize USB, sisteme de securitate şi de iluminare cu LED care vor eficientiza consumul. Tramvaiele cu zece uşi duble vor avea o capacitate pentru 242 de pasageri, din care 52 de locuri. Acesta este al doilea contract semnat cu Škoda în 2022 pentru achiziţia de tramvaie, primul constând în livrarea a 30 de tramvaie Škoda ForCity Plus 29T uni-directional, cu o valoare de 72 de milioane de euro. Prin semnarea acestor contracte, compania de transport va opera peste 100 de tramvaie Škoda livrate care contribuie la îmbunătăţirea serviciilor de transport.
Articol apărut în Railway PRO August
