luni, mai 6, 2024
spot_img

Corina Crețu face praf PNRR românesc: „România creativă”, „România atractivă”, „România Velo” primesc miliarde de euro pe proiecte obscure

Din păcate, veștile nu sunt bune in ceea ce privește Planul National de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles săptămâna trecută, spune Corina Crețu, fost comisar european pe Transporturi.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Intr-o postare joi pe pagina sa de socializare Crețu a spus că proiectul PNRR, trimis săptămâna trecută la Bruxelles, nu depășeșste caracterul general, n-are proiecte concrete în fara celor copiate din programele operaționale, nu dovedește o viziune clară în acord cu cei șase piloni agreați în cadrul ECOFIN.
PNRR românesc conține tot felul de proiecte frumos denumite gen România Atractivă, România Creativă, Valul renovării, România Velo care absorb miliarde de euro fără a fi clar proiectele concrete conținute.
Redăm postarea Corinei Crețu:
Acesta este încă în analiză, dar – din ceea ce se discuta la Bruxelles – este criticat caracterul general, lipsa proiectelor concrete (acolo unde sunt, acestea sunt doar copiate din programele operaționale deja existente, care ar fi fost continuate oricum, cu sau fără pandemie), lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuninii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.
Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.
Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar.
Pledez în continuare pentru o mai mare transparență și pentru evitarea politizării Planulului National de Redresare și Reziliență. De pildă, la întocmirea Bugetului national, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale.
Totodată, susțin – ca și până acum – că ar trebui alocată o suma mai mare IMM-urilor, ceea ce înseamnă sprijinirea mai puternică a firmelor românești. În PNRR, acestea sunt îndemnate să se împrumute (sigur, la o dobândă avantajoasă, negociata de Comisie), dar după un an de pandemie eu cred că firmele românești ar avea nevoie de un sprijin mult mai mare. IMM-urile au avut întotdeauna proiecte de calitate și au accesat rapid banii prin proiecte de succes. Unde au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM-urilor în prima formă a PNRR și cea de-a doua formă, transmisă Comisiei, care alocă mult mai puțin?
  • Ce înseamnă “Cloud guvernamental”, “ România creativă”, “România atractivă”, “ Valul renovării”, “România velo”? Care sunt proiectele cărora, sub aceste denumiri, le-au fost alocate miliarde de euro?
  • Se va ține cont în PNRR de discrepanțele teritoriale existente, de inegalitățile sociale în creștere din România?
  • Trei din cele opt regiuni de dezvoltare ale României au în continuare un PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor mai mic decât media europeană. Își propune PNRR să amelioreze aceasta situație?
  • Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30% din cetățenii României care se află azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale?
  • Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerată absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poți convinge, ca țară, Comisia Europeană că ai capacitatea de a cheltui – fără proiecte majore deja realizate – 48% din cele 30,5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani în care mai pot fi cheltuiți banii pt 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (în maximum 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaționale pentru 2021-2027?
  • Nu ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialiști pentru ca România să nu rateze aceste șanse istorice?
Iată câteva întrebări la care Guvernul ar trebui să ofere răspunsuri. După analiza realizată de Comisia Europeană, Planurile naționale vor fi prezentate și în Parlamentul European, unde voi urmări cu atenție evoluția acestui proces și vă voi tine la curent, atât cu opiniile din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala (REGI), Comisia de Control Bugetar (CONT), Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) – din care fac parte, cât și din sesiunile plenare ale Parlamentului”.

IN THE SPOTLIGHT

Târgul de Carieră Feroviară în România, 12-14 iunie în format hibrid: fizic și online

”Târgul de Carieră Feroviară în România”, singurul târg de profil dedicat domeniului feroviar și al transportului urban pe șină, se va desfășura în format...

Ultimele Articole