După mai bine de 15 ani și 19 miniștri al Transporturilor, vineri dimineață a fost semnat contractul pentru Podul Grădiștea, cu austriecii de la Porr Construct, în prezența premierului Ludovic Orban. Și el a ocupat cabinetul de la etajul 1 al Palatului CFR în perioada de după prăbușirea podului de peste râul Argeș de pe secția 902. Podul a fost luat de ape pe 13 august 2005, în mandatul de ministru al ceferistului Gheorghe Dobre.
Adrian Bărbulescu
De la prăbușirea podului, aflat pe prima linie de cale ferată din Principatele Române, patronii firmelor de microbuze și autocare realizează profituri la care altfel nici nu ar fi îndrăznit să spere. După un deceniu și jumătate însă, aceștia își văd veniturile amenințate, din moment ce ziua în care se va redeschide circulația feroviară pare a fi tot mai aproape.
Contractul pentru Podul Grădiștea, semnat. Indicatorii tehnico-economici
Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.
Vor fi reconstruite următoarele poduri de cale ferată:
– pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.
– pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.
– pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m
– pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.
Eșalonarea investiții se va face relativ egal pe parcursul a doi ani de zile, cât este preconizat să dureze lucrarea. Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.
Durata călătoriei s-a dublat
Pe ruta directă, între București Nord și Giurgiu Nord erau 85 km. De 15 ani, de când trenurile ocolesc pe la Videle, distanța dintre cele două orașe a ajuns la 118 km.
Durata călătoriei s-a dublat, față de cea prezentată în Mersul Trenurilor din 1999-2000, consultat de Club Feroviar. La acea vreme erau în circulație șase perechi de trenuri Personale (actualele Regio) pe zi între București Progresul și Giurgiu, care străbăteau distanța de 61 km într-o oră și jumătate (cazul P9311). Acum, Gara Progresul este închisă, iar din București Nord spre Giurgiu și retur circulă o singură pereche de trenuri Regio, care ajunge la destinație după două ore și 53 de minute (RE9347).
În ceea ce privește trenurile de rang superior, durata călătoriei nu a crescut chiar atât de mult. De exemplu, în anul 2000 trenul Rapid 383 ”Bulgaria” ajungea de la București Nord la Giurgiu Nord într-o oră și 42 de minute. Acum, IR 1095 ajunge la destinație după o oră și 58 de minute.
19 miniștri ai Transporturilor. Doi dintre ei sunt ceferiști, alți doi au ajuns la pușcărie
De când s-a prăbușit podul, la conducerea Ministerului Transporturilor s-au perindat nu mai puțin de 19 miniștri (unii dintre ei, ce-i drept, interimari), dintre care doi au fost (sunt) ceferiști: Gheorghe Dobre, în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, și Dan Marian Costescu, în Cabinetul Dacian Cioloș.
Printre cei care au fost miniștri ai Transporturilor în perioada menționată regăsim nume sonore ale politicii românești trecute și prezente, cum ar fi Radu Berceanu, Ludovic Orban, Ioan Rus sau Victor Ponta, și, în unele cazuri, ale sistemului penitenciar – Relu Fenechiu și Dan Șova. Acesta din urmă le este cunoscut ceferiștilor prin faptul că intenționa să închidă 40% din rețeaua feroviară a României.
Lista completă a celor 19 miniștri (doi dintre ei au ocupat portofoliul de câte două ori – Radu Berceanu și Răzvan Cuc) poate fi consultată AICI.
