spot_img
miercuri, august 10, 2022
spot_img

Consiliul European pune la punct Intrumentul Internațional de Achiziții. România a furat startul

Ambasadorii UE au convenit miercuri asupra unui mandat în negocierile cu Parlamentul European cu privire la un Regulament pentru crearea unui așa-zis Instrumentul Internațional de achiziții (IPI), care va contribui la soluționarea unor probleme actuale în domeniu, precum lipsa unor condiții de concurență echitabile pe piețele mondiale de achiziții.

Instrumentul Internațional de achiziții Mecanismul pentru Interconectarea Europei refacerea PNRR infringement pe domeniul feroviar Măsuri susținere sector feroviar

IPI este definit ca fiind un instrument de ofensivă comercială care va oferi UE pârghia de negociere necesară pentru a deschide achizițiile din țări terțe pe piețe și va asigura accesul și condiții de concurență echitabile întreprinderilor din UE pe aceste piețe.

IPI ar permite UE să limiteze sau să excludă, de la caz la caz, accesul pe piețele sale de achiziții publice de către operatorii originari din țări care aplică măsuri restrictive sau discriminatorii întreprinderilor din UE.

Trebuie să reamintim că fără a aștepta cristalizarea IPI la nivel european, Guvernul Cîțu a adus modificări legislației achizițiilor publice, modificări ce  împiedică participarea firmelor din state terțe, focusul principal al Guvernului fiind pe China.

Cu toate acestea, angajamentele UE existente cu țările terțe – inclusiv Acordul OMC privind achizițiile publice (AMP) și acorduri comerciale bilaterale – ar rămâne neafectate de IPI. În plus, IPI este, de asemenea, structurat pentru a minimiza povara administrativă și bugetară asupra autorităților contractante din statele membre care rezultă din aplicarea acesteia și de luat în considerare specificul țărilor cel mai puțin dezvoltate și al IMM-urilor europene.

Amendamente europene se bat cap în cap cu prevederi românești

Unele amendamente cheie introduse de Președinția portugheză în textele legislative convenite de Consiliu includ:

  • Termene mai scurte și mai flexibile pentru investigații și consultări, luând în considerare obiectivele instrumentului și resursele Comisiei;
  • Procedura de determinare a originii a fost simplificată (vizând ofertanții mai degrabă decât ofertele);
  • Pot fi puse în aplicare două tipuri de măsuri IPI (măsuri de ajustare și, mai extrem, și, prin urmare, excepționale situații, excluderea unui ofertant);
  • Măsurile de ajustare pot include criterii de calitate în plus față de preț și pot fi aplicate într-un anumit interval procentual;
  • Măsurile IPI se vor aplica numai noilor proceduri de achiziții publice lansate după intrarea în vigoare a regulamentului și vor fi supuse revizuirii după ce vor fi în vigoare pentru o anumită perioadă; Prevederea intră în contradicție cu modificările românești care dau posibilitatea excluderii din licitație a unei firme venite din stat terț chiar dacă procedura a demarat, atunci când ofera nu a fost încă depusă.
  • Au fost introduse praguri diferențiate pentru bunuri / servicii și lucrări / concesiuni. Acestea au fost stabilite la nivel proporțional care asigură eficacitatea instrumentului;
  • Obligațiile contractuale suplimentare („Furnizare suplimentară”) sunt stabilite pentru a evita riscul de eludare a măsurilor IPI și sunt aplicate atât timp cât măsura IPI asociată este în vigoare;
  • Există posibilitatea de a aplica excepții în condiții foarte stricte (inclusiv din cauza anumitor nevoi de politică publică și o creștere disproporționată a prețului sau a costurilor);
  • Se iau în considerare specificitățile IMM-urilor autonome ale UE; Regulamentul IPI ar trebui revizuit de către Comisie pe o bază regulată pe termen lung pentru a evalua necesitatea îmbunătățirii eficienței sau pentru a minimiza sarcina pentru autoritățile și entitățile contractante ale statelor membre.

Instrumentul Internațional de achiziții are o istorie veche

La 21 martie 2012, Comisia Europeană a prezentat o primă propunere de regulament privind IPI. Propunerea nu a obținut sprijinul necesar în cadrul Consiliului. La 29 ianuarie 2016, Comisia Europeană a adoptat o propunere modificată de regulament privind Instrumentul Internațional de Achiziții pe baza căruia Consiliul își derulează mandatul său de negociere. Amendamentele introduse de Comisie în 2016 au avut ca scop eliminarea anumitor aspecte ale instrumentului care erau percepute ca fiind negative și pentru a simplifica procedurile, a scurta investigațiile și a reduce numărul de actori implicați în implementare.

Cu toate acestea, impasul nu a fost depășit deoarece statele membre au adoptat poziții contrare în Consiliu. În martie 2019, Consiliul European a solicitat acțiuni concrete, iar în octombrie 2020 a solicitat noi discuții. Președinția portugheză a adoptat o nouă abordare, prezentând la începutul lunii ianuarie un proiect de text, pe baza propunerii Comisiei din 2016, a activităților Președințiilor succesive și a contribuțiile statelor membre la discuțiile tehnice accelerate.

Această muncă intensă a permis Președinției să prezinte o propunere de compromis la mijlocul lunii aprilie care să reflecte diferitele puncte de vedere ale statelor membre în Consiliu. Este realizat un echilibru corect între un instrument cu suficientă putere astfel încât Comisia să poată negocia cu țările terțe deschiderea piețelor de achiziții pentru întreprinderile europene și limiteze sarcina administrativă asupra statelor membre, autorităților și entităților contractante.

Președinția a reușit să găsească un compromis cu privire la poziția Consiliului la nivel tehnic în luna mai și l-a transmis COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Statelor) care acum și-a dat acordul.

UE va fi acum mai bine echipată pentru a apăra întreprinderile europene împotriva discriminării și a restricțiilor practicate de unii dintre principalii săi parteneri. Dacă piața de achiziții dintr-o țară terță este închisă companiilor, UE ar putea închide segmente ale propriei piețe de achiziții ca răspuns simetric. O achiziție deschisă în piață va stimula concurența și transparența în special, va reduce costurile bunurilor și serviciilor publice pentru contribuabili și va reduce la minimum riscul de corupție, spune Augusto Santos Silva, ministrul de stat și al afacerilor externe din Portugalia. (D.C.)

Ultimele Articole