Proiectul privind conexiunea feroviară la Aeroportul Kogălniceanu, anunțat de conducerea aeroportului constănțean, pare a fi mai degrabă un vis frumos de la malul mării. La 24 de ore de la anunțul inițial, directorul aeroportului a venit cu detalii, însă realizarea proiectului ridică în continuare semne de întrebare.
Club Feroviar a prezentat miercuri informațiile preliminare referitoare la un proiect pentru o cale ferată Constanța-Aeroport Mihail Kogălniceanu, cu legătură către Portul Constanța, care a fost pregătit de conducerea aeroportului dobrogean.
Soluția de conectivitate feroviară duală propusă la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța are o lungime de aproximativ 25 km, cale ferată simplă electrificată, care se compune dintr-o ramură principală civil-comercială în lungime de 11,2 km; o ramură comercială-militară în lungime de 11,8 km; un racord de 1,2 km. Astfel, municipiul Constanța va avea un aeroport conectat la rețeaua primară feroviară (parte din rețeaua TEN-T), accesul civil în cadrul Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța fiind facilitat, iar transportul cargo și activitățile necomerciale desfășurate pe parte militară eficientizate.
După 24 de ore de la acest anunț, Bogdan Ionuț Artagea, directorul general al Aeroportului, a dat detalii despre proiect, în cadrul conferinței de presă susținută cu ocazia ședinței directorilor generali ai aeroporturilor din România.
Conexiunea feroviară la Aeroportul Kogălniceanu ar costa 94,2 milioane de euro
Costurile totale estimate ale proiectului se ridică la 94,2 milioane de euro, din care 49,2 milioane – pe ramura civil-comercială, 39 de milioane pe ramura comercial-militară și 6 milioane de euro pentru racorduri.
”Este un proiect de conectivitate între Gara Constanța și Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu cu două ramuri. Se va întinde pe 26 de km, va trece prin Palazu Mare, Ovidiu, Lumina, Oituz și va avea și o prelungire prin Târgușor către Tulcea. Va scurta 30 de km din această distanță. Pe ramura militară va fi pe partea de cargo. Pentru aeroport va fi atât pentru pasageri, localnici și turiști, cât și un terminal cargo. Ca durată de execuție vom avea nouă luni studiu de fezabilitate, 24 de luni implementarea, plus lunile de licitație în eventualitatea unor contestații. Calea ferată va fi electrificată, vor fi schimbate liniile vechi. Pentru partea în care nu există cale ferată va fi cale ferată nouă. Va lega inclusiv Gara de Port, vom avea un transport multimodal, vom putea să legăm Portul de Aeroport, de Canalul Dunăre-Marea Neagră, de autostradă, cât și de acest terminal cargo. Sursa de finanțare o reprezintă 100% fondurile europene, Ministerul Transporturilor este cel care a demarat aceste angajamente, beneficiari sunt Aeroportul și Baza Militară, iar proiectul va fi realizat de către CFR Infrastructură. Se va face un protocol intern între Aeroport, Ministerul Apărării, Consiliul Județean și CFR Infrastructură Constanța. Sperăm să rezolvăm problema transportului cu acest tren în viitor. Mi se pare un lucru extraordinar legarea Aeroportului de Gară și de Zona Metropolitană Constanța. Sperăm ca astfel să avem pentru turiști transport pe tot timpul zilei, nu numai până la ora 23:00. Fondurile pentru proiect sunt 100% bani europeni, până în 2027, cu un timp rezonabil pentru implementare. Vor fi trenuri electrice noi, cu vagoane noi, prin care va crește accesibilitatea turiștilor din toată țara care vor ateriza pe Mihail Kogălniceanu pentru zona litoralului și inclusiv spre Tulcea”, a spus Bogdan Ionuț Artagea.
Semnele de întrebare pe care le ridică proiectul
Declarațiile sale ridică însă unele semne de întrebare. În primul rând, Artagea a subliniat în două rânduri că proiectul va fi finanțat ”100% cu bani europeni”. Niciun program operațional al Comisiei Europene nu asigură însă finanțare integrală, ci maximum 85%, fiind deci nevoie și de implicarea statului român, prin asigurarea cofinanțării.
Apoi, din partea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA nu a venit nicio reacție sau precizare în legătură cu proiectul avansat de conducerea aeroportului, în condițiile în care Artagea a spus că el va fi realizat de aceasta, pe care a numit-o ”CFR Infrastructură”. Cât privește electrificarea sectorului de cale ferată, să nu uităm că în România în ultimii 30 de ani nu a fost electrificat mai nimic. Directorul aeroportului dobrogean mai vorbește cu mare convingere și despre faptul că pe noua conexiune feroviară vor circula ”trenuri electrice noi, cu vagoane noi”. Deocamdată, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a semnat un singur contract pentru achiziția de trenuri electrice noi, și acelea destinate curselor de tip Interregio, nu Regio sau regio suburban, cum ar fi nevoie în acest caz. Sigur, mai sunt licitații în derulare, însă Artagea vinde blana ursului din pădure, dând ca sigur ceea ce este doar probabil.
Nu în ultimul rând, se pune problema profitabilității pe care o va putea avea o astfel de conexiune feroviară, mai ales pe partea civil-comercială, având în vedere că Aeroportul Mihail Kogălniceanu are o utilizare preponderent militară, aici fiind bază NATO.
