spot_img
marți, decembrie 7, 2021
spot_img

Comisia Europeană. Legea anti-companii chinezești, la limita legalității

Comisia Europeană și-a exprimat acordul privind o posibilă excludere a companiilor chinezești de la licitațiile de infrastructură – măsură propusă de către Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, însă a avertizat că excluderea acestora din licitațiile curente este discutabilă.

România a primit marți răspunsul DG GROW – Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat la o solicitare a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice din 9 februarie privitoare la posibila excludere a companiilor chinezești din licitații. Desigur, ANAP nu a menționat expres numele Chinei vorbind doar de „state terțe”. Marea durere a oficialilor români este însă reprezentată de companiile chinezești și în măsură mai mică de cele din Turcia.

Practic, DG GROW i s-a cerut să se pronunțe pe o propunere de modificare a legii 98 din 2016 ce transpune în legislația românească Directiva 24 din 2014.

În răspunsul trimis DG GROW spune că propunerile sunt „în limitele legislației privind achizițiile publice”. Totuși, aceasta nu exclude evaluări juridice mai largi, dincolo de directivele din domeniu.

În plus, DG GROW recomandă ca propunerea legislativă să fie modificată în sensul acceptării companiilor venite din țări terțe care au semnate cu CE acorduri de acceptare reciprocă în achizițiile publice.

Comisia Europeană atrage atenția că respingerea companiilor din state terțet din actualele proceduri ar putea ridica probleme legale. „Aceștia ar putea ataca decizia de excludere”, sfătuiește Comisia, menționând părții române faptul că singura entitate europeană aptă să își exprime absolut punctul de vedere este CJUE – Curtea Europeană de Justiție.

Ce cuprinde memorandumul lui Cătălin Drulă

Memorandumul propus de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, ar trebui urmat de o Ordonanță de Guvern care va modifica legea achizițiilor publice, în conformitate cu direcțiile Comisiei Europene. Motivul ar fi concurența neloială a companiilor susținute de statul chinez, dar și calitatea proastă a lucrărilor. Calitatea proastă a lucrărilor este însă un motiv care poate fi prezumat, nu declarat anterior.

Memorandumul adoptat de Guvern prevede că pot fi excluse de la licitațiile pentru infrastructură companiile provenite din țări non-UE fără un acord cu Uniunea Euroepană care să le permite accesul pe piața europeană a achizițiilor publice de lucrări.

Potrivit memorandumului adoptat de guvern, excluderea se va aplica atât licitațiilor viitoare, cât și celor în curs.  Proiectul de OUG ce va pune în aplicare Memorandumul adoptat de Guvern va fi elaborat de Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).

Motivele excluderii companiilor chineze de la licitațiile din România sunt concurența neloială provocată de susținerea acestora de către statul chinez, lipsa omologării produselor lor în UE, dar și antecedentele de lucrări ratate sau prost executate în alte state europene.

Pe ce se bazează Ministerul Transporturilor în tentativa de a exclude companiile chineze de la licitație? Prevederile legale ale UE care permit un asemenea comportament sunt cuprinse în Comunicarea Comisiei Europene nr. 5494 din 2019. Aceasta arată că ”operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”. UE a încheiat un Acord privind achizițiile publice (AAP) cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară. Ca atare, companiile din China pot fi excluse de la licitațiile publice din UE, pretinde G4Media. Reamintim însă că la finele lunii decembrie s-a semnat un Tratat amplu privind investițiile.

Comunicarea menționată doar permite, nu obligă însă la excluderea din licitații a unei companii venite dintr-un stat terț. Actuala măsură a statului român ar putea contraveni tratatelor semnate de UE și China. Plus că, chinezii sunt singurii care s-au asociat în licitații cu firme românești (CRRC – Astra Vagoane).

Răspunsul CE, un duș rece

Surse din cadrul unor licitații cu participanți din țări terțe din România au comentat la solicitarea Club Feroviar. „Răspunsul primit marți e unul diplomatic, corect. Ei (Guvernul – n.red.) se așteptau să li se zică că e totul perfect. A fost un duș rece faptul că sunt trimiși la Curtea Europeană de Justiție și că sunt atenționați că e ilegal să excluzi companiile din state terțe inclusiv din procedurile curente. Sunt tocmai procedurile care îi interesează să scoată companiile din țări terțe din licitații”. Mai mult, sursele menționează și un conflict mocnit izbucnit între conducerea MInisterului Transporturilor și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, semnatara răspunsului.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole