Două instituții de creditare din România au depus oferte de împrumutare a CFR Călători exact pe loturile pentru care cealaltă instituție competitoare nu a depus ofertă.
După ce că e îngropată de datorii și pierderi (CFR Călători va sfârși anul cu datorii în jurul a 600 de milioane de lei), operatorul național de transport călători va trebui să plătească și dobânzi stabilite în sistem de „oligopol” de către sectorul bancar. (Oligopolul este o formă a concurenței imperfecte, constând dintr-o structură de piață caracterizată printr-un număr foarte limitat de vânzători mari, care asigură cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun sau serviciu).
La licitația demarată în luna septembrie despre care Club Feroviar a scris aici s-au prezentat doar două instituții de credit, și anume Unicredit Italia și BRD Franța, care au depus oferte fiecare pe alte loturi decât ale concurenței. Astfel, UniCredit a ofertat loturile 1,2,3 și 4, iar BRD loturile 5,6,7,8,9 și 10.
Operatorul național de transport feroviar de călători a scos la licitație servicii de creditare a sa cu suma totală de 22 de milioane de lei. Întreaga sumă este împărțită pe 10 loturi de către CFR Călători.
Potrivit anunțului de participare publicat în septembrie, CFR Călători este dispusă să plătească bancherilor o dobândă ROBOR la o lună plus marja băncii fixă pe toată durata liniei de credit de un an. Sunt scoase la licitație zece loturi cu valori cuprinse între un milion de lei și 4,9 milioane de lei. Creditul este de tip revolving.
Suma îi este necesară pentru a refinanța alte linii de credite a căror valabilitate expiră în noiembrie 2022. Depunerea ofertelor va avea loc până în data de 14 octombrie. Ofertele trebuie să aibă o valabilitate de cel puțin trei luni. Împrumuturile vor fi garantate cu material rulant. ROBOR 1M luat în calcul este de aproximativ 7%.
Interesant este faptul că loturile licitate sunt atât de asemănătoare între ele încât explicația că o bancă poate îndeplini cerințele de licitație pentru un lot, dar nu pentru altul, nu stă în picioare. Cel mai probabil, băncile au avut între ele „consultări” neacceptate legal, „neconcurențiale” .
Consiliul Concurenței, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu (foto dreapta), ar trebui să demareze o acțiune de control în care să verifice dacă dobânzile percepute sunt cele ale pieței și cum se explică complementaritatea perfectă a loturilor ofertate de cele două bănci.
Explicație. Ce sunt înțelegerile anticoncurențiale și practicile concertate
Potrivit Consiliului Concurenței, Art.5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, interzice înţelegerile între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, deciziile luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicile concertate care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.
- Cele mai grave înţelegeri anticoncurenţiale sunt cartelurile – acorduri secrete încheiate între agenţii economici concurenţi, care au ca obiect fixarea de preţuri, limitarea producţiei, împărţirea pieţelor, alocarea clienţilor şi teritoriilor etc.
Principalele practici anticoncurenţiale sancţionate de legislaţie sunt:
▪ Înţelegerile anticoncurenţiale sau practicile concertate (coordonarea comportamentului pe piaţă, fără să se fi încheiat un acord) între două sau mai multe întreprinderi ce pot avea loc:
- la nivel orizontal, între concurenţi (întreprinderi care operează la acelaşi nivel al lanţului de producţie sau distribuţie). Cele mai grave sunt înţelegerile și/sau practicile concentrate orizontal secrete, de tip cartel, cum ar fi cele privind fixarea preţurilor de vanzare a bunurilor/serviciilor către terţi, împărţirea pieţelor sau a clienţilor (inclusiv în cadrul licitaţiilor publice), limitarea producţiei sau a vânzărilor;
- la nivel vertical, între întreprinderi care operează la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau distribuţie, de exemplu, între un producător şi un distribuitor al acestuia. Impunerea preţului de revânzare constând în stabilirea (direct/indirect) a unui preţ de revânzare fix sau minim, ce trebuie respectat de către cumpărător este, în general, considerată de autoritatea de concurenţă ca fiind o restricţie gravă a concurenţei. Decizii ale asociaţiilor de întreprinderi (patronale sau profesionale) privind stabilirea şi impunerea unei conduite comune membrilor săi, în privinţa, spre exemplu, a preţurilor, standardelor sau a unei obligaţii de a schimba informaţii sensibile cu privire la politica comercială.
Bancherii s-au găsit pe cine să „tragă”. CFR Călători în dificultate
Societatea CFR Călători urmează să înregistreze în 2022 pierderi de sub 600 de milioane de lei, însă cu ajutorul transferului de la stat și a unor cheltuieli cu investițiile în scădere, potrivit bugetului rectificat.
Veniturile, în valoare de 2.426.264,19 de lei, au fost estimate în creștere cu 3,34%, respectiv cu suma de 78.400 de lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2022.
Pentru companie, subvențiile sunt mai importante decât veniturile proprii obținute. În total venituri din exploatare, veniturile din subvenții în valoare de 1.322.123,52 de lei, au o pondere de 54,50%, iar celelalte venituri din exploatare în valoare de 1.103.640,67 de lei au o pondere de 45,49%.
Gaura CFR Călători se adâncește. Spunem asta pentru că ponderea subvențiilor în total venituri crește, iar cea a veniturilor obținute din exploatare scade.
Veniturile din subvenții în valoare de 1.322.123,52 de lei au fost estimate în creștere cu 14,76%, respectiv cu suma de 170.000 de lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2022.
Celelalte venituri din exploatare în valoare de 1.103.640,67 de lei au fost estimate în scădere cu 7,66%, respectiv cu suma de 91.600,33 de lei față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2022.
Interesant este faptul că cheltuielile din exploatare cresc, ceea ce sugerează o scădere a rentabilității activității de transport. Cheltuielile de exploatare în valoare de 3.002.264,19 de lei au fost estimate în creștere cu 0,58%, respectiv cu suma de 17.400 de lei, față de cele aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli inițial pe anul 2022.
Compania, ajutată de stat să își plătească TUI
CFR Călători primește și 260 de milioane de lei majorare a contribuției statului la capitalul social. Suma de 260.000 de lei se utilizează pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.
