China dă banii Ungariei pentru o linie feroviară Budapesta – Belgrad, parte a Coridorului China – Pireu – UE

OLAF vede portul Pireu ca poartă de intrare în UE a produselor chinezești contrafăcute

Guvernul țării vecine aplică pentru un împrumut chinez destinat construcției feroviară Budapesta-Belgrad, proiect pe cale să înceapă.

Ministerul Finanțelor din Ungaria a înaintat o cerere de împrumut pentru implementarea secțiunii maghiare din linia de cale ferată Budapesta-Belgrad către Eximbank din China, în numele guvernului maghiar, potrivit MTI.

Acordul de împrumut va fi pregătit pentru semnare după o evaluare, deschizând calea pentru planificarea proiectului și obținerea autorizațiilor. Contractorii principali implicați în modernizarea liniei Soroksár (regiune a Budapestei) – Kelebia (sudul Ungariei) au semnat acordul de investiții pe 24 mai, iar acesta va intra în vigoare la adoptarea contractului de credit cu Eximbank din China, a declarat la finele săptămânii trecute, Mihály Varga, ministrul de finanțe.

Împrumutul Eximbank va asigura 85% din necesar, restul urmând să vină din surse proprii ale Ungariei.

Data finalizării proiectului este 2023. Guvernul simplifică procedurile astfel încât autoritățile competente să poată obține rapid aprobările necesare. Modernizarea infrastructurii feroviare Budapesta-Belgrad va fi una dintre cele mai importante investiții în infrastructură din Europa Centrală și de Est, cu contribuții financiare și tehnice chineze, a afirmat ministrul Varga.

Linia de cale ferată dintre Budapesta și Belgrad, care va fi modernizată în urma unor acțiuni de cooperare maghiaro-sârbo-chineze, va reprezenta cea mai rapidă legătură de transport între sud-estul Europei și interiorul continentului, a declarat ministrul de externe Péter Szijjártó. Inițiativa “China Belt and Road” a creat un proiect de cooperare internațională care implică dezvoltarea semnificativă a infrastructurii, stimulează comerțul și promovează extinderea serviciilor financiare, a declarat el radioului public Kossuth. Ungaria poate profita de poziția sa geografică, deoarece Drumul Mătăsii, segmentul maritim, se termină în porturile grecești, a spus el. Acest lucru va genera concurență pentru a decide cine poate transporta mărfuri spre Europa interioară, în cel mai scurt timp, a adăugat el.

Lucrările vor începe de abia în 2020, cu un an mai târziu decât era planificat, potrivit informațiilor oferite de MTI. Costul lucrărilor de modernizare pentru sectorul lung de 152 de kilometri între Budapesta și granița cu Serbia era în  mai 2018 de 578 miliarde forinți maghiari (1,79 miliarde euro). Cea mai bună ofertă primită a depășit valoarea estimativă ciufrându-se la 693 miliarde forinți. Întrucât guvernul maghiar nu a fost pregătit să acopere diferența, a lansat o nouă procedură de achiziție publică.

Una dintre principalele sarcini ale proiectului este de a facilita transportul bunurilor chinezești din portul grecesc Piraeus, prin Macedonia, Serbia și Ungaria, către Europa Centrală. Construcția proiectului feroviar de mare viteză Belgrad-Budapesta a fost convenită în decembrie 2014 de China, Ungaria și Serbia, la summit-ul Chinei și al 16 țări din Europa Centrală și de Est, care a avut loc la Belgrad.

Pe sectorul sârb, valoarea lucrărilor întinse pe o secțiune de 184 kilometri, până la granița cu Ungaria, este de aproximativ două miliarde de dolari. S-a planificat ca lucrările să dureze în total șase ani. Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată din Serbia au început în 28 noiembrie 2017, pe o secție de la Belgrad până la Stara Pazova, lungă de 34,5 kilometri. Un credit în valoare de 297,6 milioane dolari SUA a fost angajat cu acest scop de la Exim Bank China.

O cooperare discutabilă, sub anchetele OLAF

Acordarea creditului către Serbia și Ungaria pare a fi parte a strategiei Chinei de a facilita intrarea produselor sale în Europa, în cazul de față cu ajutorul rutei ce își are un capăt în portul Pireu. În 2016, compania chineză COSCO, cea mai mare companie de shipping din lume a cumpărat 51% din portul elen.

Intrarea chinezilor în Europa nu este însă scutită de aspecte discutabile și de critici. Portul Pireu a ajuns să fie o poartă europeană a mărfurilor contrafăcute și scenă pentru operațiuni de evaziune fiscală.

Grecia va fi amendată de Oficiul pentru Combaterea Fraudelor (OLAF) de peste 200 de milioane de euro (226,76 milioane de euro) pentru că nu a reușit să oprească o fraudă fiscală masivă de către infractorii chinezi care importă articole de încălțăminte și articole de îmbrăcăminte extrem de ieftine prin cel mai mare port al orașului Pireu, nota în ianuarie 2019 publicația portseurope.com.

O unitate antifraudă din Italia, împreună cu OLAF, anchetează, începând cu aprilie 2018, importul de bunuri chinezești fără taxe aferente importurilor și fără TVA, care se presupune că ar costa doar Italia zeci de milioane de euro. Unitatea de Criminalitate Financiară din Grecia nu a fost preocupată de acest aspect.

Multe dintre mărfurile chineze importate sunt contrafăcute. Valoarea importurilor este puternic subestimată. Companiile importatoare sunt adesea cu identitate falsă. Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 mai 2018. UE pierde miliarde de euro în drepturi de import neachitate și TVA pentru importurile din China.